Unde-i lege nu-i tocmeală spune o vorbă românească, doar că nu se aplică în cazul SRI sau CCR. Decizia legată de neconstituționalitatea mandatelor de siguranță națională a fost întoarsă prin lege.
În acest fel SRI este din nou parte în dosarele penale, contrar deciziei CCR. Culmea este că portița a fost lăsată chiar de către CCR pentru reintroducerea serviciului în cazurile penale. Cel care a văzut oportunitatea a fost ministrul Cătălin Predoiu. Astfel a cerut reintroducerea în Codul de Procedură Penală a mandatelor de siguranță națională pentru mai multe infracțiuni.
Vorbim despre: „trafic de droguri, trafic de arme, trafic de persoane, acte de terorism, spălare a banilor, falsificare de monede ori alte valori, falsificarea de instrumente de plată electronică, şantaj, viol, lipsire de libertate, evaziune fiscală, în cazul infracţiunilor de corupţie, infracţiunilor împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene, al infracţiunilor care se săvârşesc prin sisteme informatice sau mijloace de comunicare electronică ori în cazul unor alte infracţiuni pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de 7 ani sau mai mare”.
Acestea sunt prevederile articolului 139 din CPP. Doar că ministrul a încercat reintroducerea Mandatelor și în dosarele de corupție. Acest lucru nu a fost tolerat de Camera Deputaților care a stabilit că este contrar deciziei CCR.
Mandatele de ascultare, înapoi în dosare, sub oblăduirea CCR
Drept urmare, legea a fost promulgată, dar fără imixtiunea SRI în dosarele de corupție. Imixtiunea serviciilor secrete în dosarele penale a fost statuată de CCR în mai multe rânduri. Numai că din această cauză foarte multe dintre dosarele penale care se bazau pe interceptări au picat în instanța.
Problema cu acele dosare era și faptul că în afară de interceptări alt probatoriu nu era. La acel moment nume grele din lumea de afaceri, dar și din politica românească au scăpat de dosare penale. Pe de altă parte aceste mandate au fost folosite și pentru ascultarea unor judecători și procurori care s-ar fi opus sistemului.
Acest lucru a ieșit la iveală în urma mai multor raporturi ale Inspecției judiciare. Chiar și așa cel mai important dintre aceste documente nu a fost nici până acum discutat în plenul CSM.