Incendiul care a distrus Biserica Sf. Pantelimon este doar ultimul dintr-un lung şir de dezastre care au schimbat Capitala de-a lungul istoriei.
Cel mai mare incendiu ce a avut loc în Capitală a rămas în istorie cu numele de „Focul cel Mare”. S-a produs pe 23 martie 1847. Chiar în ziua de Paşti. Focul s-a întins de la casa culceresei Drugăneasca, al cărui fecior a descărcat o armă în tavan, aprinzând fânul din pod. Neastâmpărata odraslă a culceresei a stârnit atunci un incendiu teribil care a cuprins repede toată partea de est a oraşului. Poetul Anton Pann, unul dintre cei păgubiţi de incendiu, a descris panica din oraş în versuri: „Căci focul grabnic nu le da vreme/ Nici să-şi îmbrace ai lor copii.../ Mulţi nu putură să fugă îndată/ I'au cuprins focul din patru părţi.../ Fugea la margini, la câmp afară/ Fieşcare'ncotro vedea”.
PANICĂ MARE. „Focul cel Mare” avea să schimbe fața Bucureștiului Oamenii s-au mobilizat care cum au putut pentru a stinge focul, despre care se spune că a ars mocnit mai multe săptămâni. Bucureştiul avea la acea dată 100.000 de locuitori, 20.000 de case şi o brigadă de pompieri proaspăt înfiinţată. Au murit cincisprezece oameni şi au ars aproape 2000 de clădiri. Pagubele materiale au fost imense, însumând 55 de milioane de lei de la acea vreme.
După "Focul cel Mare" Capitala n-a mai trecut printr-un eveniment asemănător provocat de incendii. "Partea bună" a fost înfiinţarea serviciului de pompieri.
Turcii au aprins de două ori oraşul Înainte de „Focul cel Mare”, turcii au pus foc Bucureştiului de două ori. Odată, în timpul detronării domnitorului Mircea Ciobanul. Apoi, în octombrie 1595, la retragerea lui Sinan Paşa. Biserica Sf. Gheorghe, ridicată în 1562, a fost atunci incendiată. Mijloacele de a lupta împotriva focului în acele vremuri se limitau la apa din Dâmboviţa. Istoria pompierilor bucureşteni consemnează că, la mijlocul secolului al XVIII-lea, bucureştenii foloseau apa din râu sau din puţuri pentru stingerea incendiilor. Când focul cuprindea cu repeziciune casele din mahalelele oraşului, ridicate aiurea, din lemn, acoperite cu şindrilă sau trestie, oamenii foloseau clopotele bisericii pentri a anunţa dezastrul. Lista de foc O listă de catastrofe provocate de foc însoţeşte istoria Capitalei. Ultimul incendiu în care şi-a pierdut viaţa un pompier, din 1978 încoace, a avut loc chiar acum doi ani, la Complexul „Dragonul roşu”.
- 1704 - a ars Hanul Şerban Vodă, ce se afla pe locul Băncii Naţionale de azi
- 1719 - au ars Curtea domnească şi mănăstirea Sf. Gheorghe.
- 1739 - focul a pornit de la gunoiul din curtea mănăstirii Sf.Sava. Un manuscris de la Academia Română descrie: „Şi atuncea au ars şi mănăstirea (Colţii) toată, cu spitalurile, cu spiţăriia ce era de doftorii pentru săracii den spital şi biserica şi cu căte treale paraclisele şi amvoanele şi cu amăndoao pivniţele”. Pagubele: 137 de case, 5 chilii, 40 de măcelării şi 9 părăvălii.
- 1766 - a ars o parte din Tîrgul Cucului. Apar primele măsuri anti-incendiu, când domnitorul Alexandru Ghica hotărăşte ca prăvăliile să fie ridicate la „60 de colţi” distanţă de celelalte clădiri.
- 13 septembrie 1804, focul a creat pagube mari, a distrus hanurile Sf. Gheorghe şi Şerban Vodă şi o parte din centrul oraşului.
- 23 martie 1847 – „Focul cel Mare”. Ziarul „Vestitorul românesc” ridica pagubele la 55 de milioane de lei – o sumă enormă la acea vreme, care a stârnit compasiunea în întreaga Europa, mai multe ţări trimiţând ajutoare către capitala românilor.
- 1926 – un incendiu a fost înregistrat la Palatul Regal.
- 1927 – au fost stinse incendii la Banca Agricolă, la Fabrica de Pâine şi Teatrul Naţional.
- 1938 – focul a cuprins Muzeul Militar.În acelaşi an pompierii au mai intervenit la un incendiu de la Teatrul Tănase.
- aprilie 1978 - a ars Magazinul Victoria
- 2009 – un incendiu în clădirea „Millenium Center” ameninţa, până la stingerea lui, Biserica Armenească, aflată în apropiere. De asemenea, acoperişul primăriei sectorului 1 a fost stins la intervenţia pompierilor
- 2010 - complexul comercial Dragonul Roşu este cuprins de un incendiu care topeşte toată clădirea şi ia viaţa unui pompier. Ionuţ Ungureanu, de la Detaşementul Dămăroaia, nu a mai reuşit să iasă din flăcări. A fost avansat în grad post-mortem. Tatăl acestuia, îndurerat de pierderea fiului, şi-a luat viaţa anul trecut. A fost găsit spânzurat. Bărbatul a reclamat în repetate rânduri că nu fusese nimeni identificat şi condamnat drept autor al incendiului în care şi-a pierdut copilul.
9 ianuarie 2012 - Incendiu la biserica Sf. Pantelimon <iframe width="620" height="315" src="http://www.youtube.com/embed/2CbA6wUrMMQ" frameborder="0" allowfullscreen></iframe>
2010 - Pompier căzut la datorie în urma incendiului de la Dragonul Roşu <iframe width="620" height="315" src="http://www.youtube.com/embed/fZ5O8hBwQoE" frameborder="0" allowfullscreen></iframe> CITIȚI ȘI: Ziua în care Capitala a fost îngropată INCENDIU DEVASTATOR. A ars Biserica "Sfântul Pantelimon" din Capitală