De ce se schimbă iar Legile educației și de ce sunt importante ? Rolul portofoliului educațional

Dan Andronic, editorialist sursa: Arhiva EVZ

Deși criticăm cu toții ce se întâmplă la examene, modul de predare și bagajul de cunoștințe al elevului/studentului la final de liceu/facultate, avem o rezistență fantastică la schimbare. Am vrea rezultate din ce în ce mai bune ale școlii românești, dar să nu se schimbe nimic, poate doar “pe ici pe colo, şi anume în punctele… esenţiale”, vorba lui Caragiale. Se vorbește mult despre nevoia de reformă în educație, dar acum sunt voci care se declară surprinse de faptul că reforma vine la pachet cu modificarea legislației în învățământ.

Noile legi ale educației – pentru preuniversitar și pentru învățământul superior – sunt acum în dezbatere publică. Cele mai multe elemente de reformă le regăsim în învățământul preuniversitar. „Schimbăm pentru că, în ultimii ani, rezultatele sistemului actual au nemulțumit pe toată lumea, iar analfabetismul funcțional a rămas constant sau chiar a crescut”, spune ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu. Pe aceeași listă regăsim faptul că avem nevoie de absolvenți autonomi, de absolvenți care să înțeleagă ce se întâmplă în jurul lor și să gândească critic, sau că profesorii sunt nemulțumiți de programe și de lipsa lor de libertate în crearea de conținuturi adaptate la nevoile clasei și ale copiilor cu care lucrează și, de asemenea, că elevii trebuie sa aibă acces la un traseu educațional mai flexibil, mai bine adaptat intereselor lor.

Educația va fi personalizată pe capacitățile și aptitudinile elevului

Toate acestea sunt corectate în noua lege a învățământului preuniversitar. Iar unul dintre principiile urmărite în reforma aceasta este acela că educația va fi personalizată pe capacitățile și aptitudinile elevului, pentru atingerea potențialului maxim.

În acest sens, apare portofoliului personal educațional, pentru ca traseul și progresul elevului să fie urmărite mai ușor. Apare de la grupa mijlocie din grădiniță și va fi folosit pentru a se vedea orientarea pe viitor a elevului, dar și care au fost problemele, provocările ori performanțele. La finalul gimnaziului, consilierul școlar și dirigentele vor emite părinților o recomandare, care va avea în vedere opțiunile educaționale și profesionale ulterioare.

Curriculum va fi unul flexibil, adaptat aptitudinilor și nevoilor elevilor

În același scop, evaluările vor avea  obiectivul de a integra, de a orienta, încuraja şi optimiza învăţarea precum și de a dezvolta capacitatea de autoevaluare a elevului.  Evaluarea se va centra pe competenţe și va oferi feedback real elevilor şi va sta la baza planurilor individuale de învăţare. Centrul Național pentru Curriculum și Evaluare va înființa  o bancă de instrumente de evaluare unică.

Noul sistem urmărește reducerea analfabetismului funcțional. În acest sens, se înființează Programul național de formare a cadrelor didactice în vederea creșterii nivelului de alfabetizare funcțională a elevilor, urmărind în principal trei seturi de competențe: citirea și înțelegerea unui text scris; alfabetizarea matematică; alfabetizarea științifică.

Sunt doar câteva din prevederile incluse în proiectul legii educației preuniversitare, pentru care ministerul așteaptă până pe 24 august propuneri de la societatea civilă pe adresa de e-mail consultare.legieducatie@edu.gov.ro. Propunerile vor fi integrate și legile vor parcurge apoi procesul legislativ în Parlament.

Important de subliniat că această reformă este una structurală, sistemică, majoră, care aduce în România un sistem educațional practicat în prezent în Europa de Vest. Reformele care au avut loc din 1990 până acum au fost doar îmbunătățiri sau adaptări minore ale sistemului de învățământ impus în 1948.