Nu pot să înțeleg cum este posibil să te afli în arest și, în același timp, să conduci o primărie sau un consiliu județean, structuri locale cu bugete de milioane sau zeci de milioane de euro.
Sau, dacă nu se află în arest, avem cazuri ridicole, precum cel de la Bacău, unde primarul Romeo Stavarache a fost eliberat, dar i s-a interzis să ia contact cu angajații săi, așa că și-a instalat biroul în sediul bibliotecii județene. Nicușor Constantinescu, președintele Consiliului Județean Constanța, este într-o situație asemănătoare.
Respect prezumția de nevinovăție a acestor oameni, dar cred că, în momentul în care ajungi în arest, trebuie să fii scos din funcția administrativă și trebuie organizate alegeri pentru ocuparea postului. Constituția României a stabilit un precedent, prin articolul 109 alin. 2, referitor la miniștri: „Dacă s-a cerut urmărirea penală, Preşedintele României poate dispune suspendarea acestora din funcţie. Trimiterea în judecată a unui membru al Guvernului atrage suspendarea lui din funcţie”. Acest articol a fost deja aplicat, atunci când fostul ministru al Apărării Teodor Atanasiu a fost reclamat la Parchet de către Adriana Săftoiu, iar președintele Traian Băsescu l-a suspendat din funcție pe Atanasiu. Dacă este posibilă schimbarea din funcție a unui ministru, atunci când este trimis în judecată, de ce nu se poate aplica aceeași regulă în cazul aleșilor locali? Gândiți-vă la situația baronului Duicu, președintele CJ Mehedinți, aflat de luni întregi în arest la domiciliu: cum este condus acest județ?
Cred, în plus, că parlamentarii condamnați definitiv trebuie scoși din Legislativ, chiar dacă au primit o pedeapsă cu suspendare – am văzut deja această idee vehiculată în câteva comentarii. Luni întregi, PNL l-a tolerat pe Tudor Chiuariu în comisia juridică a Senatului, unde vota legi sau decidea asupra cererilor DNA. Este cazul cel mai cunoscut, dar nu este singurul. În rândul parlamentarilor PNL mai sunt câțiva care au condamnări definitive, dar care nu sunt scoși nici măcar din partid. Liderul PSD Marian Neacșu a fost condamnat recent la plata unei amenzi penale, pentru că și-a angajat soția la propriul cabinet parlamentar. Are posibilitatea să facă recurs, dar asta nu explică de ce PSD îl menține în funcție.
Două din cele mai puternice democrații din lume, Marea Britanie și SUA, au mecanisme de eliminare din Legislativ a parlamentarilor corupți, înainte de a se ajunge la o condamnare definitivă. În SUA au fost 20 de parlamentari expulzați, majoritatea imediat după războiul de secesiune. În Marea Britanie au fost mai multe cazuri, începând din secolul XVII. În plus, România s-ar putea inspira de la această țară și în ceea ce privește reacția în cazul deputaților și senatorilor prinși că și-au angajat rudele la cabinetul parlamentar. Partidele britanice i-au expulzat pe vinovați, iar premierul Gordon Brown și-a cerut scuze publice. ANI a trimis, recent, la Parlament, o listă cu 47 de parlamentari suspecți, dar subiectul nu a provocat nicio reacție. Teamă îmi este că deputații și senatorii se vor coaliza și vor încerca din nou să legifereze emascularea ANI. Teamă îmi este că va exista un consens multipartinic pentru ca acest lucru să se întâmple pe șest, așa cum s-a încercat în marțea neagră. Singura barieră va fi, în acel moment, președintele Klaus Iohannis și sunt foarte curios cum ar reacționa într-o astfel de situație. În marțea neagră, parlamentarii s-au oprit sub presiunea publică și știind că președintele Traian Băsescu va reacționa. Avem exact același Parlament ca acum un an și ceva, doar că președintele este diferit.
Am sentimentul că entuziasmul PSD și PNL în legătură cu justiția se topește pe măsură ce se îndepărtează ziua de 16 noiembrie și cele două partide văd că stau foarte bine în sondaje. Parlamentul a reacționat prompt la toate cererile referitoare la Udrea, dar s-a blocat la Varujan Vosganian și s-a împotmolit la Laszlo Borbely. Din această perspectivă, un sistem bipartinic mi se pare periculos pentru România. El funcționează acolo unde partidele sunt structuri deschise, unde oricine poate veni din exterior să se bată pentru a accede în conducere sau pentru a candida. PSD și PNL sunt însă structuri medievale, conduse de un monarh mai mult sau mai puțin absolutist, înconjurat de o curte de baroni. Pentru a face schimbări, aceste partide trebuie să simtă o presiune externă puternică, inclusiv sub forma unei competiții politice.
Opiniile exprimate în paginile ziarului aparțin autorilor.