Putem spune că o persoană este leneşă dacă poate să desfăşoare o activitate, dar nu este dispusă să facă acest lucru din cauza efortului pe care trebuie să-l depună. Pe scurt, suntem leneşi dacă motivaţia noastră este scăzută în raport cu ceea ce avem de făcut, deşi ştim ce trebuie făcut în mod normal. Cu alte cuvinte, însăşi conceptul de lene presupune abilitatea de a alege să nu fii leneş, adică presupune existenţa liberului arbitru.
Sunt persoane care consideră că a fi inactiv înseamnă să nu faci nimic şi, în consecinţă, că suntem leneşi. În realitate, acest lucru s-ar putea întâmpla pentru că suntem leneşi, dar ar putea fi şi pentru că nu avem nimic de făcut, sau pur şi simplu poate că am făcut ce aveam de făcut deja şi ne odihnim. Lenea nu trebuie confundată cu amânarea sau anularea unor sarcini. Când vorbim de lene şi amânare putem spune că sunt similare, în sensul că ambele implică o lipsă de motivaţie. Dar, spre deosebire de o persoană leneşă, cel care amână activităţile sub diverse pretexte aspiră şi intenţionează să-şi îndeplinească sarcina şi, în plus, chiar o va termina, deşi aceste activităţi îl pot extenua.
Lenea este un viciu care ne încetineşte şi ajunge să ne ţină captivi. Îţi întrerupe viaţa şi te împiedică să ajungi acolo unde ar trebui să fii.
Iată 9 din cele mai importante motive care stau la baza acestui comportament.
Plăcerea
Filosoful antic Epicur a arătat că plăcerea este cel mai de preţ bun. Dar el a avertizat că nu tot ceea ce este plăcut ar trebui să fie realizat şi nu tot ceea ce este dureros trebuie evitat. Atunci când vine vorba de lene, rezistențele şi mecanismele noastre de apărare sunt foarte puternice şi ajungem să ne propunem să facem numai ce ne place şi ceea ce ne face plăcere.
Autosabotarea
Un alt factor important în ceea ce priveşte lenea îl reprezintă teama şi lipsa de speranţă. Unii oameni se tem de succes sau nu au o stimă de sine suficientă pentru a se simţi confortabili cu succesul, iar lenea este o modalitate prin care se pot sabota singuri.
Lipsa odihnei
Devenim leneşi atunci când, pe termen lung, nu ne odihnim adecvat. Odată cu orele pierdute de somn, încet încet se instalează lenea. Am nevoie de 8 ore de somn, 8 ore de muncă şi de 8 ore de relaxare. Acest program este unul ideal, însă dacă l-am respecta, am fi foarte eficienţi.
Epuizarea
Oamenii leneşi se epuizează prin lucruri care nu sunt importante, cum ar fi umărirea unor seriale ore în şir sau a jocurilor video, lăsând astfel lucrurile importante dezminţite.
Alimentaţia
Ce mâncăm determină nivelul de energie şi activitatea creierului. Acest lucru nu înseamnă că trebuie să avem o alimentaţie excesiv de bogată pentru că acest lucru se va răsfrânge în numărul kilogramelor şi, în final, fără să ne dăm seama, o să devenim din ce în ce mai delăsători şi leneşi, fiindu-ne greu să facem efort fizic.
Motivația
Motivaţia vă îngrijeşte să faceţi tot ce trebuie făcut şi în timp util. Dacă îţi iubeşti locul de muncă, atunci vei fi motivat să faci lucrurile în mod corect. Dacă nu aveţi motivaţie, veţi găsi mereu motive pentru care nu puteţi face lucrurile pe care le aveţi de făcut.
Stimă de sine scăzută
Cei care nu se preţuiesc, nu găsesc niciun motiv pentru a observa chiar şi igiena simplă. Locuiesc în case murdare, poartă haine murdare şi, în general, trăiesc mediocru, pur şi simplu pentru că nu cred că merită ceva mai bun.
Iresponsabilitatea
Oamenii iresponsabili tind să fie leneşi. Un exemplu perfect al acestui lucru îl reprezintă persoanele care îi angajează pe alţii să le îndeplinească sarcinile pe care le pot face, dar nu doresc. Copiii crescuţi în familii unde totul se face pentru ei, sfârşesc prin a trăi vieţi foarte iresponsabile.
Prea mult de făcut
Când cineva este copleşit de lucrurile pe care le are de făcut, creierul tinde să devină confuz şi încetineşte, iar în final refuză să coopereze. Devenim leneşi atunci când suntem copleşiţi.