Mircea Geoană, președintele unui partid al cărui nume îmi scapă, sare în ajutorul Codruței Kovesi, în Scandalul Rarinca Gate, susținînd nici mai mult nici mai puțin că toți cei care cer sancțiuni în acest caz se leagă pe nedrept de „doamna Kovesi, care în opinia mea, își face datoria mai mult decât bine în fruntea unei organizații atât de importante și de apreciate și de opinia publică”.
Elena Udrea e însă de cealaltă parte a baricadei.
Într-o postare pe Facebook fosta candidată la Președinție notează:
„Pentru că un om a stat 6 luni la pușcărie fără să fie vinovat, îndurînd umilinte si suferinte pe care cei mai multi nu aveti cum sa vi le imaginati, cineva trebuie sa plătească.”
Am ales două exemple pentru a semnala că Scandalul Rarinca îi împarte pe politicienii noștri în două:
Cei care (puțini, să-i numeri pe degetele de la o mînă), cer sancționarea celor vinovați de această eroare judiciară, una dintre cele mai mari din ultimii 25 de ani de Justiție independentă.
Cei care nu numai că nu iau poziție, dar, asemenea lui Mircea Geoană, ridică în slăvi pe una dintre cele două vinovate de abuz, cînd nu e vorba de amîndouă – Livia Stanciu și Codruța Kovesi.
M-am întrebat care ar fi cauza pentru care cei mai mulți politicieni, de regulă din PNL sau dintre noii aliați ai PNL, nu numai că n-au denunțat abuzul Binomului SRI-DNA, puternic sprijinit de ÎCCJ, devenită, după parvenirea procurorului ceaușist Livia Stanciu, anexă a Binomului, dar mai mult au pus la zid pe cei care au cutezat să ceară demisia celor două partenere de rezolvare a frustrărilor personale prin folosirea instituțiilor de forță.
Văzînd cît de spășit a ieșit Mircea Geoană de la DNA, unde a fost chemat ca martor pentru a ieși tot martor, cînd putea să iasă în cătușe, am crezut că e vorba de cei cărora Binomul le-a arătat pisica:
Prin chemarea ca martor, ca în cazul lui Mircea Geoană.
Prin semnalul dat de Binom cu ajutorul ofițerilor acoperiți din presă că în sertarele DNA stă un dosar al respectivului politician, ca în cazul lui Cătălin Predoiu, dat în gît în așa zise documente scurse de la DNA drept posibil suspect de abuz în serviciu în cazul Gala Bute.
Da, asta poate fi una din cauzele slujului pe care-l fac politrucii în fața Binomului. O altă cauza poate fi iluzia că ei sunt din Partidul Meu al lui Klaus Iohannis și că, astfel, au imunitate la înhățarea de către Binom, cum e cazul guralivului Ludovic Orban.
Mi-am amintit însă ce m-a impresionat cel mai mult în interviul acordat de Elena Udrea postului B1 Tv după eliberarea de la Tîrgșor.
Elena Udrea mi-a spus, răspunzîndu-mi unei întrebări, că din cele 72 de zile petrecute în arest preventiv a învățat că niciodată de acum încolo să nu mai creadă automat Binomul SRI-DNA cînd vine vorba de acuzarea cuiva, așa cum a făcut-o timp de 10 ani.
Am văzut apoi interviul dat de Alina Bica lui Victor Ciutacu. Și deși Alina Bica n-a spus-o direct, precum Elena Udrea, am înțeles că și ea a învățat cam același lucru.
Sub semnul acestei învățături a luat atitudine Elena Udrea de partea Marianei Rarinca în Scandalul care zguduie România.
De unde trag eu următoarea concluzie:
Pentru a fi atenți și la drepturile cetățeanului, nu numai la dreptul lor de a fi mari și tari, politicienii români au nevoie să stea în arest preventiv măcar cîteva zile.