DAN C. MIHĂILESCU: „Manual de atitudine”

Pe cât de savuroasă, pe atât de profitabilă este cartea Mihaelei Nicola „Cu mănuşi”, subintitulată „manual de atitudine”, publicată recent la Humanitas Fiction.

În primul rând se adresează elitelor, celor preocupaţi de comunicare, relaţii publice, sfera afacerilor. Oameni de succes, motivaţi şi targhetaţi, dotaţi cu vitalitate, abilitate socială, perfecţionism. Celor care au adesea tendinţa să subsumeze totul CV-ului (carierei profesionale), inclusiv buna creştere, armonia interioară şi chiar viaţa sentimentală. Nu-i mai puţin adevărat că şi noi toţi ceilalţi avem a trage o sumă de învăţăminte de aici, chiar dacă ne credem demult familiarizaţi cu tot ce ţine de buna purtare în lume, acasă, la slujbă etc.

Mihaela Nicola – unul dintre cei mai renumiţi practicieni ai comunicării din România, având 18 ani de experienţă în PR şi publicitate, care a mai publicat trei cărţi în domeniu şi este profesor de maniere elegante certificat de Şcoala de Protocol din Washington D.C. (2005) – ne poartă la cumpărături, la biserică şi restaurant, ne vorbeşte despre punctualitate, despre adecvarea şi pregătirea cadourilor, regulile de comportare la masă, la serviciu (ca şef, coleg, subaltern şi om de echipă), ca şofer în trafic, la primul rendez-vous, dar şi la despărţire, despre armonia în cuplu (unde aflăm că femeia este factorul determinant pentru armonia conjugală, marea ştiinţă a mariajului armonios fiind conservarea şi respectarea intimităţii bărbatului în casă: biroul lui, colţul lui, obiectele lui etc. „Să nu-i cotropeşti spaţiul personal. Nici nu-ţi imaginezi cât confort mental oferă teritoriile separate”), reguli de comportament la interviurile pentru un job, valorizarea singurătăţii ş.a.m.d.

Cheia de boltă a atitudinii armonioase în viaţă este natura tonică a relaţiilor: energia pozitivă, optimismul personal, frumuseţea lăuntrică tradusă într-un fel ataşant, prietenos, calm şi generos de a fi. O cât mai atentă împărţire a persoanei între egoism şi altruism. „Ajunge zilei răutatea ei”, cum spunea Pascal pe urmele Bibliei. Să arăţi semenilor o faţă luminoasă, să nu le verşi celorlalţi în cap bolile şi ofurile tale, resemnarea, furiile, depresiile, nemulţumirea financiară, maritală, parentală. Dacă nu poţi fi mereu euforic, măcar nu-ţi cultiva disforia pe spinarea celor din jur. „Nimeni nu agreează ursuzii. Cu toţii ne bucurăm gândurile în preajma oamenilor optimişti”. „Îmi plac oamenii care nu dau sentinţe şi nu judecă faptele altora. Îmi plac cei care caută frumosul şi trec cu graţie peste tot ceea ce-i neplăcut”.

De aici încolo sfaturile ţâşnesc în trombă şi poţi alege ce vrei, de la corectitudinea gramaticală (e incorect „nu se merită”, e corect „mi-ar plăcea” şi nu „mi-ar place”) până la „exersează-ţi obiceiul de a citi o carte pe săptămână şi de a adopta un cuvânt nou în fiecare zi în conversaţia uzuală”, trecând prin arta dialogului („a şti să asculţi”), detalii de părinte („sunt plictisitoare mamele care vorbesc fără oprire despre copiii lor, părinţii care îţi arată poze cu bebeluşii lor în fiecare zi”) sau gesturi elementare de bună creştere: nu-ţi denigra niciodată competitorii, răspunde prompt la toate mailurile, închide-ţi telefonul mobil în vizite, la restaurant sau în conversaţii, sună când ai promis, „împărtăşeşte cât mai mult din ceea ce ştii şi ai grijă să angajezi oameni mai deştepţi decât tine”, „nu-ţi bate capul cu cei ce îşi însuşesc ideile tale şi le prezintă ca fiind ale lor”. Sigur că-i greu să le îndeplineşti pe toate, dar merită să încerci.

Asta ca să nu mai spun de atitudinile culinare. Măslinele se vor lua cu mâna. Ouăle fierte sunt mâncate cu furculiţa după ce au fost tăiate cu cuţitul în două. Banana se decapitează cu cuţitul, se decojeşte manual, dar este parcelată şi mâncată cu furculiţa-n farfurie. Oul nu se sparge lovindu-l de masă, ci cu cuţitul de sus în jos. La storsul lămâii cu dreapta musai să ţii stânga drept pavăză ca să nu (te) stropeşti. Uită-te în pahar (şi nu peste el) când îl duci la gură. Lasă-ţi farfuria acolo unde este atunci când ai terminat de mâncat, iar ca semn că nu mai doreşti nimic pune tacâmurile paralel de-a lungul farfuriei în poziţia 10-20 (cu vârful la ora 10 şi mânerul înspre ora 4) dar ai grijă ca furculiţa să fie cu dinţii în jos... Nu râdeţi. Cine râde de toate astea râde de el însuşi.