Tema relațiilor echipei de campanie a lui Donald Trump, ulterior echipei de consilieri ai săi, cu Rusia, în forme ilegitime, periculoase, dubioase, nepotrivite, discutabile, ilegale sau de-a dreptul de complicitate la spionaj și înaltă trădare, este una recurectă la Casa Albă.
Și e un dosar care amenință să paralizeze activitatea Administrației Prezidențiale în raporturile cu Rusia fie prin lipsa de credibilitate, fie prin presiunea mediatică și publică, fie prin elementele de percepție publică în măsură să limiteze prestația și opțiunile în această relație. Episoadele vechi ale acestei relații au avut deja consecințe nefaste. O comisie a Congresului are în prim plan această temă spre investigare, în timp ce FBI continuă propria investigație, mult mai profundă și țintită. Însă ultimele zile au adus în prim plan elemente și mai complicate juridic și imagologic, astfel încât deja în Congres se vorbește despre perspectiva de impeachment al președintelui dacă un memorandum al fostului șef al FBI Comey este găsit și probează elementele relatate deja de presa americană.
Dincolo de bătălia politică internă în SUA, una legitimă cât timp privește interesul public, funcționează tentația comentatorilor externi de a evita dezbaterea privind această temă ce pare situate și sub imperiul disputelor politice interne, mai ales când ești partener strategic al Statelor Unite. Subiectul este, însă, extrem de important pentru oricine, ca și evoluția, stabilitatea și capacitatea administrației americane de a gestiona relația cu Rusia, de primă importanță și pentru România. De aceea monitorizarea situației e nu numai legitimă, dar chiar obligatorie.
Două elemente au intrat în discuție acum: dezvăluirea de informații clasificate despre capacitatea Daesh, autointitulat Stat Islamic, de a produce explozii în avioane folosind laptopurile, respectiv bateriile acestora, informații pe care Donald Trump le-ar fi dat ministrului de Externe Lavrov și echipei sale în Biroul Oval, deși nu era autorizat nici de serviciile de informații americane, nici de cele aliate de unde veneau aceste date clasificate. Mai mult, Donald Trump a și recunoscut discuția, doar a diminuat semnificația și detaliile la nivelul celor difuzate deja de presa americană.
Al doilea subiect, mult mai important și periculos, este despre un memorandum al fostului director FBI, James Comey, despre o întâlnire din 14 februarie a șefului FBI cu Președintele Trump, în care acesta i -ar fi cerut explicit să renunțe la ancheta la adresa consilierului pentur Securitate de atunci Michael Flynn și a relațiilor sale cu Rusia. Varianta mass-media americane merge spre un caz calificat de obstrucționare a justiției făcut de către Președintele SUA, fapt ce-l trimite direct la impeachment, deci la demitere. Subiectul a fost deja comentat în Congres de siferiți congressman și senatori în acest sens. Pe de altă parte, discuția față în față care a determinat conținutul memorandumului din 14 februarie (când Comey era în grațiile președintelui), s-a consumat după ce Președintele Trump i-a scos afară din birou pe procurorul general Jeff Sessions și pe vicepreședintele Mike Pence, pentru a rămâne singur cu Comey. Aceasta ar fi o circumstanță agravantă.
Nu trebuie uitat că în această afacere există multe incoerențe și lucruri neclare: mai întâi informația potrivită căreia Comey i-ar fi spus lui Trump că nu e anchetat în afacerea Rusia. A spus-o public președintele american, dar e contrazis de apropiații fostului director FBI, nu însă și de acesta. Comey nu s-a pronunțat și nu are apariții publice, acest lucru și la solicitarea Casei Albe.
Apoi discuția privind intervenția lui Donald Trump în încetarea anchetei privindu-l pe Flynn e deja un episod din marele dosar al relațiilor și influenței Rusiei care s-a consumat după ce deja multe alte secvențe fuseseră desfășurate și vizau relațiile apropiaților, membrilor campaniei și ai staffului prezidențial cu ofițeri din serviciile secrete ale Rusiei. Și aici e vorba despre influența Rusiei în adminsitrația Trump prin consilierul pentru Securitate națională Michael Flynn – refuzat pentru o înțelegere de comisia Congresului dar nu și de biroul Procurorului – Carter Page, fost consilier pe politică externă al lui Trump, Șeful campaniei lui Trump, Paul Manafort, până la consilierul Roger Stone, toți vizați de rapoarte ale FBI privind întâlniri cu oficiali ruși mai mult sau mai puțin implicați în racolări, influență, spionaj și manipulare în orb în favoarea Kremlinului.
Dacă până în prezent vorbeam doar despre posibilitatea ca ancheta la adresa apropiaților lui Donald Trump să expună o anumită complicitate, cunoaștere a temei, responsabilitate sau chiar culoar stabilit de către acesta în relațiile cu Rusia, ultimele dezvăluiri deschid o nouă direcție de atac la adresa Președintelui cu motive de impeachment, respectiv obstrucționarea justiției și trafic calificat de influență. Că va merge sau nu către o finalizare contondentă, afacerea relațiilor echipei Trump cu Rusia oricum afectează fundamental imaginea și credibilitatea administrației americane pe această direcție și ar trebui clarificată rapid și transparent, cu toate elementele bipartizane implicate pentru a da credibilitate a rezultatului, pentru a nu trena probleme de legitimitate și încredere publică în orice tip de relație bilaterală ruso- americană în care ar fi implicat președintele SUA, Donald Trump.