Curtea de Justiție a UE, chemată să clarifice numirea conducerii SIIJ. Cerere formulată în procesul dintre CSM și Forumul Judecătorilor

Cel mai mare dosar legat de fraude cu fonduri europene

Curtea de Justiție a UE, chemată să clarifice procedura de numire a conducerii SIIJ, într-un proces deschis în 2019 de Forumul Judecătorilor în contradictoriu cu CSM.

Curtea de Justiție a UE, chemată să clarifice procedura de numirea conducerii SIIJ.

Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a fost solicitată să se pronunțe pe o serie de aspecte dintr-un proces dintre o asociație a magistraților și CSM. Este vorba despre Forumul Judecătorilor care a chemat în judecată CSM, într-un proces aflat pe rolul Curții de Apel Ploiești.

Procesul datează de la finalul anului 2019. Acesta are ca obiect solicitarea Forumulului Judecătorilor și a Mișcării pentru Apărarea Statutului Procurorilor (MASP) de suspendare și anulare a Regulamentului CSM privind numirea procurorilor cu funcții de conducere din cadrul Secției pentru investigarea infracțiunilor din Justiție.

Curtea de Apel va solicita punct de vedere CJUE

Curtea de Apel Ploiești a admis cererea asociației, de sesizare a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE). Magistrații europeni sunt solicitați să răspundă la o serie de întrebări:

1. Mecanismul de cooperare şi verificare (MCV), instituit potrivit deciziei nr.2006/928/CE a Comisiei Europene din 13 decembrie 2006, trebuie considerat un act adoptat de o instituţie a Uniunii Europene, în sensul art. 267 TFUE, care poate fi supus întrebării Curţii de Justiţie a Uniunii Europene?

Conținutul, caracterul şi întinderea temporală a MCV, instituit potrivit Deciziei 2006/928/CE a Comisiei Europene din 13 decembrie 2006, se circumscriu Tratatului privind aderarea Republicii Bulgare şi a României la Uniunea Europeană, semnat de România la Luxembourg la 25 aprilie 2005?

Cerinţele formulate în rapoartele întocmite în cadrul MCV au caracter obligatoriu pentru statul român?

2. Poate fi interpretat principiul independenţei judecătorilor, consacrat de art. 19 par. 1 al doilea alineat din TUE şi art. 47 din Carta drepturilor fundamentale, precum şi în jurisprudenţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, cu referire la art. 2 din TUE în sensul că priveşte şi procedurile privind promovarea judecătorilor în funcţie?

Curtea de Justiție a UE chemată să clarifice numirea conducerii SIIJ

3. Se aduce atingere acestui principiu, prin instituirea unui sistem de promovare la instanţa superioară bazat exclusiv pe o evaluare sumară a activităţii şi a conduitei realizată de o comisie compusă din președintele instanţei de control judiciar şi de judecători ai acesteia, care realizează, separat, pe lângă evaluarea periodică a judecătorilor, atât evaluarea judecătorilor pentru promovare, cât şi controlul judiciar al hotărârilor pronunţate de aceştia?

4. Se aduce atingere principiului independenţei judecătorilor consacrat de art.19 par.1 al doilea alineat din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE) şi art. 47 din Carta Drepturilor Fundamentale, precum şi în jurisprudenţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, cu referire la art. 2 din TUE, în situaţia în care statul român nesocoteşte predictibilitatea şi securitatea juridică a dreptului U. E. acceptând MCV şi rapoartele sale şi conformându-se acestora vreme de peste 10 ani, iar apoi schimbând inopinat procedura de promovare a judecătorilor în funcţie de execuţie, împotriva recomandărilor MCV?

Procesul datează din 2019

În anul 2019, Forumulul Judecătorilor și Mișcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor (MASP) au cerut în instanță suspendarea și anularea Regulamentului CSM privind numirea procurorilor cu funcții de conducere în SIIJ.

Cele două asociații ale magistraților au cerut sesizarea CJUE pe motiv că România nu respectă recomandarea MCV. Este vorba despre acea prevedere prin care se solicita renunțarea la implementarea Secției de anchetă a magistraților.

Procesul se judecă la Curtea de apel Pitești, după ce fostul președinte al CSM, Lia Savonea a solicitat strămutarea dosarului.