În general nu aş scrie despre Dan Diaconescu pentru că nu-l simpatizez. O fac din două motive. În primul rând el a ajuns astăzi, în România, un fel de fenomen meteo. Nu mai poate fi combătut şi nimeni nu poate prevede cu exactitate ce se va întâmpla cu el în continuare.
În al doilea rând mă contrariază atitudinea de dispreţ pe care o au unii oameni faţă de el. Cei care strigă peste tot că nu se uită la OTV sunt ,de multe ori, oameni care vor să se înfăţişeze, pe ei înşişi drept nişte rafinaţi exigenţi. Până la urmă acest "fenomen meteo" s-a ridicat prin muncă şi a ajuns cunoscut de către toţi românii doar prin meritele lui şi o vocaţie ieşită din comun de a sta zeci de ore în direct, împreună cu milioane de telespectatori. Am observant că şi colegii lui de breaslă afişează faţă de el o distanţă superioară. Este de mirare. Majoritatea dintre ei nu sunt măcar autorii unei singure ştiri de succes şi majoritatea dintre ei, dacă nu marea majoritate, au probleme financiare majore. Ar trebui să tacă cel puţin şi să îşi propună să îi calce pe urme, măcar într-un fel. Ca gazetar şi om de televiziune Dan Diaconescu a repurtat numeroase succese şi a câştigat bani mulţi. Nimeni nu ştie câţi are, dar este o mare mândrie să te întorci în Caracal, oraşul natal, la volanul unui Rolls-Royce, parcă alb. Stând el de vorbă, ore întregi, în direct cu absolut toţi infractorii din România, fie că aceştia erau oameni de afaceri, politicieni sau VIP-uri a tras nişte concluzii cum poate câştiga bani mai mulţi şi mai uşor. Prietenul meu, care lucrează unde trebuie, mi-a spus că a încercat tot felul de afaceri până când a ajuns la concluzia că e cel mai bine şi mai rentabil să fii negustor de bani. Diaconescu a tras concluzia că politica este cea mai bună. Şi-a mai dat seama că îi lipsesc multe "calităţi". Nu a avut legături cu Securitatea. Este un băiat cuminte, dedicat banilor şi meseriei. Nu a avut timp şi nici nu ştie să participe la scandaluri mondene, nici măcar să divorţeze. Nu bea, nu fumează, după toate semnele şofează normal. Cu aceste handicapuri din plecare, el a reuşit să recupereze teren, chiar prea mult şi într-un timp record. A reuşit să fie arestat câteva zile şi să defileze cu cătuşe prin faţa camerelor de luat vederi. Nu ştiu cum s-a întâmplat dar a avut noroc de un procuror atipic. Încă de la nivel de rechizitoriu I s-a pregătit achitarea. Nişte acţiuni suspecate de a întruni elementele constitutive ale infracţiunii de şantaj au fost descriese de omul legii cu fraze antologice care se sprijineau de Andrei Pleşu, Cristian Tudor Popescu şi chiar Flaubert. Apoi Dan Diaconescu a început sp splinde ţara să facă băi de mulţime şi să strângă adepţi. Şi-a dat seama că este prea puţin pentru ce vrea el sau că ar mai trece ani buni până la consacrare. A avut idea de a se amesteca între privatizări. Cred că i-a venit tot de la infractorii pe care i-a găzduit, de-a lungul anilor prin emisiuni. Mă îndoiesc că poporul înţelege detaliile unei privatizări.(Doar distinşii cititori şi mai ales comentatori, ai acestei rubrici pricep). Este greu să te descurci printre atâtea creanţe, Arpechimuri, Hidroelectrice, salarii restante şi diverse sume exorbitante de bani. Dacă Oltchimul ar fi avut chiar un preţ fix şi clar, ceea ce este, practic, imposibil ar mai fi apărut o dificultate, legată de modalitatea de plată. Cum şi când s-ar da banii? Nu vom afla niciodată pentru că legislaţia din România nu ne ajută, dimpotrivă. Aşa că Dan Diaconescu a intrat pe un teren sigur. A şi câştigat o licitaţie şi a început să facă gălăgie. În acest context el a înţeles foarte bine că lumea nu are bani. I-a arătat pe ai lui şi a făcut dovada că are mult mai mulţi. Asta a văzut toată ţara. Cu excepţia unor specialişti toată lumea a crezut şi crede. Ştiind că Guvernul are obligaţia de a demara nişte privatizări Dan Diaconescu şi-a creat un nou loc de muncă, o pâine sigură. Din punct de vedere electoral, teoretic el va creşte în fiecare lună mult timp de acum încolo. La orice privatizare, între două avioane, în Salonul prezidenţial de la Otopeni Dan Diaconescu va spune ce îi convine, filmat de toate televiziunile, pe gratis. Se înşeală cine îl plasează la intersecţia unor interese politice. El nu este nici duşmanul lui Ponta nici prietenul lui Băsescu. Faţă de el cei doi par efemeri. Diaconescu vrea să stabilească el regulile jocului pentru mulţi ani. Ar avea şanse pentru că deocamdată nu face greşeli, ştie foarte bine limba poporului şi pare sincer.