Arheologii au descoperit, în partea sud-estică a Mării Negre, ceea ce ei consideră a fi cea mai veche epavă intactă din lume. Arheologii marini afirmă că este vorba despre o corabie comercială, un tip de ambarcaţiune ilustrată pe mai multe obiecte ceramice greceşti antice, cum ar fi celebrul vas de la British Museum reprezentându-l pe Ulise legat de catarg, pentru a rezista farmecelor şi cântecelor sirenelor.
Epava de 23 de metri, despre care se crede ar aparţine unei nave antice greceşti, a fost descoperită cu catargul, cârma și băncile de vâslit aproape intacte, deşi se afla la peste o mie de metri adâncime. Potrivit cercetătorilor, tocmai lipsa oxigenului de la acea adâncime este factorul principal al conservării epavei, scrie The Guardian. ”O navă care a supraviețuit aproape intactă lumii antice, peste care se află aproape doi kilometri de apă, este o descoperire pe care nimeni nu ar fi crezut-o posibilă vreodată”, a declarat profesorul Jon Adams, de la Universitatea din Southampton, principalul investigator al proiectului Black Sea Maritime Archaeology Project (MAP). ”Acest lucru va schimba din temelii ceea ce știam până acum despre construcţia navelor şi navigația în lumea antică”, a continuat profesorul.
Datată cu carbon la Universitatea din Southampton
Echipa a afirmat că intenţionează să lase epava exact unde a fost găsită, dar a adăugat că un fragment a fost datat cu carbon la Universitatea din Southampton. Iar rezultatele au confirmat că ”este cea mai veche epavă intactă cunoscută până în prezent”. Rezultatele investigaţiilor arheologice vor fi făcute publice la Conferinţa Black Sea MAP, programată să aibă loc săptămâna aceasta, la Londra. Aceasta a fost printre cele peste 60 de epave descoperite de echipa internațională de arheologi marini şi oameni de știință, care au participat la o misiune de trei ani pentru a explora adâncurile Mării Negre, în încercarea de a obține o mai bună înțelegere a impactului preistoric al schimbărilor ninvelului mării.
Ulise şi sirenele
Ulise/ Odiseu este personajul principal din epopeea ”Odiseea”, atribuită lui Homer. Rege al insulei Ithaca şi unul dintre conducătorii greci în războiul contra Troiei, Ulise a avut de rezolvat o serie provocări, dar este cunoscut mai ales pentru ”invenţia” Calului Troian, care i-a ajutat pe ahei să cucerească Troia. După război, pornind spre Ithaca, unde era aşteptat Penelopa, soţia sa, Ulise navighează timp de zece ani, sub protecţia zeiţei Atena, dar fiind persecutat de ceilaţi zei din Olimp.
Printre grele încercări descrise de Homer, Ulise/ Odiseu are de a face şi cu ispitele sirenelor, fiinţe mitologice care încercau să ademenească şi să ducă la pieire marinarii încercaţi:
„Sirenele corabia-mi văzură… şi viersuiră aşa cântare dulce: „Ulise lăudate, vinoncoace, tu, slava nalt-a neamului ahaic, opreşte vasul să ne-auzi cântarea, căci nu vâsli vreun om pe-aici cu vasul, vreodată, fără să ne-audă glasul, ca mierea de plăcut din gura noastră. şi, cum ne aude, oricine se desfată şi-nvaţă mult, că noi cunoaştem toate isprăvile ce-au săvârşit, cu voia Cereştilor, aheii şi troienii pe şesul larg din Troia. Ba, cunoaştem şi toate câte se petrec pe lume.’ Aşa ziceau Sirenele cu viersul fermecător, iar eu aveam plăcere să tot ascult... .”
Ulise îi avertizează pe marinarii săi că se află în pericol de moarte şi îi sfătuieşte să îşi pună ceară în urechi, iar pe el să îl lege strâns de catargul corabiei.
Marea Neagră, cel mai bun conservant al epavelor
Marea Neagră este considerată a fi ”unul dintre cele mai bune laboratoare subacvatice” din lume, datorită stratului anoxic (ne-oxigenat) care păstrează artefactele mai bine decât orice alt mediu marin. Ajungerea în adâncurile mărilor și citirea caracteristicilor fundului mării prin investigații geofizice este visul oricărui arheolog marin. În cadrul proiectului Black Sea Maritime Archaeology Project (MAP), fundul Mării Negre a fost investigat de la distanță, prin utilizarea sonarelor și a unor ROV-uri (Remotely Operated Vehicle - vehicul acționat de la distanță), pentru descoperirea unor eventuale epave intacte sau ruine ale unor aşezări umane.
Trei ani de cercetări în Marea Neagră
Proiectul de arheologie marină a Mării Negre (MAP) a fost o expediție interdisciplinară de trei ani care a studiat vechile linii de coastă și istoria maritimă a Mării Negre, în special în apele teritoriale ale Bulgariei.
Proiectul de arheologie marină a Mării Negre a urmărit să îmbunătățească înțelegerea originilor bazinului Mării Negre, prin abordări care vizează istoricul geologic, ecologic și uman. Timp de trei ani, echipa a investigat mediul antic al regiunii Mării Negre, inclusiv impactul schimbării nivelului mării asupra coastei și asupra locuitorilor preistorici, de după ultima Eră Glaciară.
În urma cercetărilor, au fost descoperite peste 60 de epave uimitor de bine conservate, dovezi esenţiale în înţelegerea tradiţiei navigaţiei în bazinul Mării Negre, de-a lungul a 2.500 de ani. Proiectul a inspirat, de asemenea, peste treizeci de tineri din Marea Britanie care s-au alăturat echipei de cercetători, pentru a vedea cum se îmbină ştiinţa şi acţiunea.