Pe vremea lui Ceauşescu, iarna, maşinile nu mai circulau după ce cădea "un deget"de zăpadă. Toate utilajele curăţau drumurile pe unde mergea el. Sub ferestrele biroului său zăpada era îndepărtată dintre pietrele cubice cu periuţe.
CLICK AICI PENTRU A VEDEA GALERIA FOTO >>>>>
Dacă ar fi să ne luăm după reportajul "Carnet de iarnă", realizat de Televiziunea Română în februarie 1969, în Bucureşti, "tovarăşii" se întreceau în hărnicia de care dădeau dovadă pentru îndepărtarea zăpezii.
"Odată cu seara Anului Nou, în chip de semne bune, peste întreaga ţară s-au cernut zăpezi bogate, nesfârşite aşternuturi de argint pentru ogoare, mirifice podoabe pe crengile care aşteptau nostalgic îmbrăţişările reci şi pure. Ne-am trezit peste noapte împotmoliţi în frumos şi primii care au protestat împotriva zăpezii au fost automobilişti de toate mărcile. Nici măcar tractoarele cu pluguri nu au putut împiedica să se piardă întâlniri, ceea ce nu ar fi fost lucrul cel mai grav ce am fi putut reproşa avalanşelor. Şi atunci oraşele ţării, cu oamenii săi harnici, cu ostaşi şi ofiţeri în primele rânduri, au pornit o bătălie veselă, dar mai ales obositoare, împotriva zăpezii". Ce se mai dădea la televizor Pantelie Tuţuleasa, realizator Tv şi cineast: "Circulaţia maşinilor era oprită şi era mult mai simplu pentru că nu s-ar fi putut nici înzăpezi. Despre sate izolate nici un cuvânt, niciodată în zeci de ani de televiziune comunistă. În schimb se punea un mare accent, în ultimii ani, înainte de 1989, pe acţiunile de deszăpezire în cartiere. Erau evidenţiate asociaţiile de locatari care se mobilizau exemplar pentru îndepărtarea zăpezii pe căile de acces, în jurul unităţilor sanitare şi comerciale, pe lângă şcoli. Se mai dădeau şi puţine exemple negative, soldate cu amenzi drastice, despre cetăţeni care nu dădeau dovadă de responsabilitate civică şi priveau indiferenţi efortul colectiv al gospodarilor din jurul lor." Când s-a oprit circulaţia maşinilor Dumitru Popa, coordinator trafic rutier, Direcţia Domeniului Public a Primăriei Municipiului Bucureşti: "Aproximativ în anul 1981 s-a stabilit ca autoturismele să circule, la sfârşit de săptămână funcţie de numărul pe care îl aveau, cu soţ sau fără soţ. Cam din iarna lui 1984 după ce dădea "un deget" de zăpadă se oprea circulaţia autoturismelor particulare. Puteau să circule liber, în România, doar maşinile care aveau numere cu 12-B, cele cu TC, CD (Transport Consular şi Corpul Diplomatic - n.r.), numere galbene, adică de stat şi, neoficial şmecherii cu numere din trei cifre, pe care nu prea aveai curaj să îi opreşti oricât de miliţian ai fi fost. Indiferent de starea vremii asta ţinea până prin aprilie. Ţin minte că era un meteorolog celebru, Nicolae Topor ale cărui prognoze, altfel foarte exacte nu au mai convenit conducerii superioare şi el a fost marginalizat. Pentru că era de-a dreptul ridicol să interzici circulaţia când vremea era foarte caldă pentru perioada respectivă. Utilajele de deszăpezire erau amplasate pe traseele pe unde se presupunea că poate ajunge Nicolae Ceauşescu şi pentru că el făcea dese vizite de lucru, aceste acopereau o parte bună din Capitală. Dar centrul de greutate era pe unul dintre drumurile pe care el mergea de la reşedinţa din Bulevardul Primăverii până la sediul Comitetului Central al PCR. Singurele situaţii mai tensionate interveneau dacă ningea în jurul orelor 5 dimineaţa pentru că la orele 7, când Ceauşescu mergea la serviciu trebuia să fie lună şi nu era întotdeauna uşor". Deszăpezire cu periuţa În faţa biroului lui, de la CC al PCR, era o situaţie specială. Ne-o povesteşte un bucureştean care a locuit şi locuieşte în zona respectivă. Radu Mareş: "În timpurile acelea locuiam pe strada Biserica Enei, aveam un câine şi ieşeam cu el dimineaţa la plimbare. Deşi era interzis publicului larg, securiştii de la CC al PCR mă cunoşteau şi mă lăsau să mă plimb prin zonă. Pot să vă spun că, atunci, porţiunea din faţa biroului lui Ceauşescu era pavată cu piatră cubică. După ninsoare zăpada era strânsă cu mare atenţie dar mai veneau nişte oameni care îndepărtau fulgii de nea dintre pietrele cubice cu nişte periuţe". Cum scăpau ştabii cu numere mici la maşină Un fost înalt demnitar, care avea o Dacie cu număr 1-B-32… ne-a povestit că a fost oprit de Miliţie, de Crăciun, când circulaţia nu era permisă. El plecase să ia sarmale de la soacra lui, îmbrăcat în pijama. Miliţienii au crezut că furase maşina, până au aflat cum îl cheamă!