Războiul împotriva terorismului din Siria pare să se fi încheiat din perspectiva pericolului care plana din cauza DAESH, dar amenințarea reprezentată de un număr destul de neclar de luptători care urmează să se întoarcă în țările de origine preocupă multe țări. Câți sunt? Între 20.000 și 40.000 provenind din toate țările, de la cele din regiunea Golfului, Africa la Uniunea Europeană. Sunt luptători antrenați, capabili de sacrifi cii, cu o ideologie radicală deplin însușită, care se întorc în țara lor, sau se îndreaptă spre o nouă zonă de conflict.
Reprezintă o amenințare pentru populație, din datele prezentate fiind evident că expertiza lor de luptă i-a transformat în primul rând în planificatori ai atentatelor și mai puțin în executanți. Noua orientare a grupărilor de tip terorist, spre atentatorul singuratic sau celule mici care nu comunică între ele, fac ca acțiunile acestora să fie foarte greu de detectat.
Niciun român nu a plecat combatant în DAESH
Metodele de finanțare, altele decât cele cunoscute până acum, fonduri mutate prin conturi bancare de la persoane sau organizații suspectate de legături teroriste, fac și mai complicată partea de prevenție. Așa cum dezvăluia unul din invitați, de multe ori sunt folosite fondurile pentru colegiu sau se cer bani părinților mai bogați…
Distribuția lor geografică este interesantă, majoritatea provin din țări cu religie islamică, peste 60 la sută, lideri fiind cei din fostele republici sovietice și țările Golfului, cel mai probabil Cecenia în cazul fostei URSS, țările din zona Uniunii Europene și Maghreb fiind aproape la egalitate. Doar o mică parte vin din Balcani și foarte puțini din Statele Unite ale Americii. Cam 5.000 de luptători au plecat din Europa, cei mai mulți din Franța, Germania, Marea Britanie. România se poate mândri cu faptul că nu are nici măcar un reprezentat cunoscut până în prezent. Până și Peninsula Scandinavă are contabilizați în jur de 500 de luptători, dintre care 200 s-au întors.
Forum for Returning Fighters
Acesta este subiectul unei reuniuni din capitala Statului Qatar, Doha, Forum for Returning Fighters, Policies and actions to adress the threat and protect vulnearable communities, în care participarea experților a fost impresionantă. De la Gilles de Kerchove, coordonatorul EU Anti-terrorism, la Irfan Saed, directorul departamentului de contracarare a extremismului din cadrul Biroului Anti-Terorism din US Departament of State, până la gazdele reuniunii, viceprim-ministrul și ministrul de Externe, Sheikh Mohamed bin Abdulrahman alThani și generalul-maior Abdul Aziz-Ansari, președintele Comitetului Național Anti-Terorism din Qatar, plus o mulțime de alți specialiști.
Ministrul de Externe, Sheikh Mohamed bin Abdulrahman al-Thani, încă din deschiderea discuțiilor, a subliniat că „rapoartele ONU indică faptul că factorii comuni ai luptătorilor străini, indiferent dacă sunt din Orientul Mijlociu, Asia sau Europa, sunt că majoritatea lor sunt tineri care nu au exercițiul gândirii corecte; aparțin comunităților oprimate sau izolate din punct de vedere economic, nu dispun de oportunități de trai și educație și au oportunități slabe de angajare”. Ceea ce a devenit deja un ghid simplu de identificare a candidaților la radicalizare. Numai că lucrurile, așa cum au demonstrat rând pe rând ceilalți invitați au devenit mult mai greu de urmărit cu mijloace clasice.
„Este important să nu se confunde terorismul cu rezistența legitimă”
În primul rând este vorba despre situația din Siria, unde regimul lui Bashar Al Asad rezistă cu sprijinul Rusiei, Iranului și al Hezbollah. Rezistența grupărilor care i se opun reprezintă o luptă legitimă sau o mască a terorismului? Este dificil de tras o linie, iar ministrul de externe qatarez spunea că „terorismul nu poate și nu trebuie să fie legat de nicio religie, naționalitate, civilizație sau grup etnic și este important să nu se confunde terorismul cu rezistență legitimă, subliniind necesitatea de a renunța la folosirea terorismului de stat, sub masca combaterii acestuia”. De aceeași părere în privința complexității problemei din Siria au fost și alți invitați, mai ales cei din SUA, Daniel Byman, pro-decan la una din facultățile de la Georgetown University sau Jason Blazakis, cel care între 2008 și 2011 a condus Departamentul de Supraveghere a Finanțărilor Teroriste din cadrul US State Departament.
Ministrul de Externe qatarez a subliniat că utilizarea tot mai mare de către teroriști și suporterii lor a tehnologiei comunicațiilor pentru răspândirea ideologiei extremiste care conduce la terorism și recrutarea altora pentru comiterea și instigarea actelor de terorism necesită intensificarea cooperării între state pentru a împiedica teroriștii să exploateze tehnologia, resurse pentru încurajarea sprijinului pentru acte teroriste.
Aici s-a vorbit foarte mult despre schimbul de informații la nivel global, între state, dar mai ales despre noile tehnologii de identificare biometrică care fac din ce în ce mai dificilă folosirea documentelor false. Cazul unui lider DAESH arestat în Bulgaria pe baza comparării datelor biometrice a fost un exemplu de succes. De ce? Pentru că documentele cu care voia să intre în Uniunea Europeană erau falsificate aproape perfect, iar așa cum spunea unul din invitați poza din baza de date nu semăna deloc cu cea din pașaport. Erau două persoane diferite. Numai compararea datelor biometrice a dus la reținerea lui. Ceea ce înseamnă că pe viitor trebuie să ne așteptăm la dezvoltarea acestui domeniu.
Arabia Saudită trece printr-o criză de încredere după asasinarea lui Khashoggi
În a doua zi de conferință a venit și al doilea vice-premier și ministru de stat pentru apărare, Dr. Khalid bin Muhammad Al Attiyah, care n-a scăpat momentul să marcheze criza de încredere prin care trece Arabia Saudită din cauza asasinării jurnalistului Jamal Khashoggi. Experiența Qatarului în materie de integrarea luptătorilor reveniți din teatrele de război datează din vremea primelor conflicte din Afganistan, cele de pe vremea Războiului Rece. Acum rolul lor este la fel de important, fiind „facilitatori” în dialogul dintre talibani și americani. O expresie pe care ministrul de stat pentru Apărare a insistat să o folosească pe ideea că statul qatarez vrea să fie „prieten cu toată lumea”.
Dar, din intervențiile specialiștilor europeni și americani, a rezultat că în cazul repatrierii luptătorilor din Siria și Irak vorbim de o bombă cu ceas. Problema este că dinamica mișcărilor acestor luptători străini aflați în Siria și Irak nu lasă să se întrevadă o soluție pe termen scurt. Mare parte din ei a rămas în zona de conflict sau s-a îndreptat către noi teritorii, exportând starea de război.
În terorism, femeile pot fi mai periculoase decât bărbații
Cum va arată viitorul terorist? Gilles de Kerchove spunea că dezvoltările recente au arătat că femeile pot fi considerate mai periculoase decât bărbații, din cauza radicalizării și a responsabilității pe care o resimt față de bărbațiiluptători. Ceea ce, din perspectiva Uniunii Europene, reprezintă o problemă dificil de gestionat, mai ales din motive culturale. Numai că lucrurile sunt și mai complicate.
Peste 450 de cetățeni francezi condamnați în Franța pentru infracțiuni de terorism sau acțiuni și aderare la ideologie radicală vor termina de executat pedepsele în cursul anului 2019. Ce facem în cazul lor, se întreba acesta. Sunt cetățeni francezi care și-au ispășit pedeapsa, pe care din punct de vedere legal nu-i putem urmări, dar care în mod cert prezintă un risc. O problemă la fel de complicată, pe care drepturile omului o fac și mai complicată. Poate că pe viitor vor putea fi găsite alte metode de monitorizare, dar ele acum nu există.
La finalul primei zile, un film documentar dedicat viitorului ISIS, realizat de Francesca Mannocchi, a fost un duș rece pentru majoritatea participanților, demonstrând că abordarea presei occidentale este plină de stereotipuri. Filmul „ISIS. Tommorow. The lost souls of Mosul” a lansat un avertisment amar: „Astăzi descendenții luptătorilor islamici de stat sunt copiii care suportă povara de a fi educați pentru a-și ucide vecinii și pentru a face ca ideologia să supraviețuiască astfel încât să se poată renaște din cenușa taților”. Un ciclu al violenței care naște violență. O lume în care viitorul are multe părți sumbre.
Evoluțiile în Orientul Mijlociu sunt imprevizibile și spectaculoase
Ce ar mai fi de povestit din Qatar? Față de precedenta mea vizită, în plină criză politică în Golf, cu o coaliție de state arabe condusă de Arabia Saudită, care condamna Qatarul pentru finanțarea mișcărilor teroriste, am găsit o atmosferă mult mai relaxată.
Viața economică și-a reluat parcursul normal, sunt o mulțime de firme europene și americane care vin să facă bani în Qatar, nu mai există nici măcar zvonuri privind alimente care lipsesc de pe piață, iar aglomerația de mașini care face orice drum imposibil a revenit la cotele de acum 15-16 luni. Deși criza din Golf nu s-a încheiat, ci doar a înghețat. Dar asasinarea jurnalistului saudit nu a făcut decât să-i ajute pe cei care pledau la Washington cauza regimului de la Doha. Ceea ce ne arată încă o dată că în Orientul Mijlociu evoluțiile sunt imprevizibile și spectaculoase.
Un exemplu a fost și acest Forum, cu o participare internațională impresionantă, cu ministrul apărării din Grecia pe post de invitat special în a doua zi, cu o mulțime de ziariști americani de prestigiu pe post de moderatori. Formul a fost organizat de Centrul Soufan, Georgetown University din Qatar, Qatar International Academy for Security Studies și Qatar University