O serie de referinţe la adresa României din manifestul intitulat „2083 - O declaraţie europeană de independenţă” (semnat Andrew Berwig şi atribuit lui Anders Behring Breivik, norvegianul care, vineri, a ucis cu sânge rece 76 de persoane) conturează ţara noastră pe „harta” extremistului.
Primele menţiuni legate de România din documentul la care norvegianul a lucrat mai mulţi ani sunt despre ocupaţia turcilor din regiune, din timpul Imperiului Otoman.
În plus, teroristul îşi arată admiraţia faţă de domnitorul valah Vlad Ţepeş şi pomeneşte că a angajat, între 2004 şi 2007, un programator român într-o firmă pe care o înființase. Admiraţie faţă de Vlad Ţepeş Încă din primele pagini ale „operei” sale, Breivik face o trecere în revistă asupra „valurilor de islamizare” care au trecut peste România şi ţările vecine. Ulterior, la un capitol dedicat „eroilor cruciadelor”, norvegianul îl menţionează pe domnitorul Vlad Ţepeş, pe care îl descrie drept cruciat şi erou al românilor. „Vlad Ţepeş a fost un geniu al războiului psihologic. Moştenirea sa merită să fie studiată în şcolile moderne de PR, ştiinţe politice, psihologie socială etc. Ca orice alt conducător, a avut doi duşmani: problemele interne sau trădarea şi agresorii islamici externi care îi ameninţau ţara”, scrie norvegianul în manifest. Tot cu trimitere la domnitorul român, în document, la o secţiune specială dedicată armelor şi obiectelor militare, Breivik recomandă folosirea unui dispozitiv cu ţepi, numit „Răzbunarea lui Ţepeş”, ce ar trebui fixat pe trup pentru a împiedica un atac. O discuţie citată O altă menţiune despre România apare într-un articol preluat integral de pe blogul unui alt norvegian cu vederi extremiste, cunoscut cu numele de blogger „Fjordman”. Articolul citat de Breivik face referire la faptul că presa este părtinitoare când vine vorba de anumite subiecte, că abuzează de corectitudine politică, şi este menţionată o discuţie purtată, pe teme rasiale, de autor, un suedez şi „o doamnă care a crescut în dictatura comunistă din România”. „(...) Am concluzionat că vesticii sunt azi cel puţin la fel de spălaţi pe creier de corectitudinea politică şi multiculturalism pe cât au fost vreodată de comunism. Nu a fost niciodată o credinţă comună în multiculturalism în Vest, iar procentul celor care cred cu adevărat în el scade de la o zi la alta. Dar, este corect să spunem că, în 1998, existau mai mulţi oameni care credeau în multiculturalism în Europa de Vest decât, de exemplu, erau oameni care credeau în comunism în Europa de Est a anului 1978”, se menţionează în document. Un român, angajat într-un offshore al lui Breivik Manifestul conţine, alături de descrierea întregii ideologii a lui Breivik şi de un inventar al materialelor şi armelor ce urmau să fie folosite în atac, detalii despre viaţa sa. Astfel, descriind ce a făcut în perioada 2004-2007, norvegianul dezvăluie că a pornit o afacere, printre angajaţii săi numărându-se şi un programator român. Compania, întregistrată offshore, pentru a evita taxele, a adus profit rapid, bani pe care Breivik i-a folosit pentru a-şi finanţa „proiectul” extremist. În 2002 „(...) am pus bazele unei companii de outsourcing”, scrie norvegianul. „Următorii trei ani am lucrat cam 12 ore pe zi pentru compania mea. La un moment dat aveam şase angajaţi, doi în Norvegia, doi în Rusia, unul în România şi unul în Indonezia. Am întregistrat o firmă offshore şi am deschis conturi offshore ca să scap de taxele excesive de la stat. Aşa am reuşit să strâng fonduri mai repede. Planul meu iniţial a fost să câştig cinic milioane de coroane norvegiene, apoi să folosesc fondurile pentru a porni o mişcare, un plan sau operaţiune pan-europeană conservatoare. A început grozav şi am câştigat primul milion la 24 de ani, ajungând până la patru milioane, după 12 luni. În 2005 şi 2006 recesiunea a lovit domeniul, aşa că am obţinut mai puţin. Am decis să opresc afacerea (...)”, descrie Breivig în manifest cum şi-a finanţat operaţiunea teroristă. „Fraţi şi surori” din România Printre punctele cuprinse în „proiectul” pe care îl propune, norvegianul cere şi „înfiinţarea unei naţiuni rome” şi numeşte România, după Spania, drept a doua ţară cu o minoritate romă importantă din Europa. În cele 1500 de pagini publicate pe internet Breivig face şi un inventar al formaţiunilor politice şi a mişcărilor naţionaliste din Europa. Partidul România Mare şi Noua Dreaptă nu lipsesc din listă. De asemenea, o altă menţiune la România se găseşte după un apel făcut la „fraţii şi surorile” din mişcarea conservatoare la care norvegianul aderase. „Să ştiţi că nu sunteţi singuri în lupta voastră. Avem milioane de simpatizanţi europeni şi zeci de mii de fraţi şi surori care ne sprijină total şi sunt gata să lupte alături de noi. Numărul lor creşte anual pe măsură ce din ce în ce mai mulţi oameni înţeleg ce se petrece(...) Să ştiţi că aveţi fraţi şi surori în ţara voastră şi peste tot în Europa”, scrie Breivig şi enumeră statele unde s-ar găsi adepţi ai mişcării sale, printre care şi România. CITIȚI ȘI:
- Viața dublă a atacatorului de la Oslo: urmărea serialul ”True Blood” și cina săptămânal cu mama sa
- Incursiune în mintea „monstrului” extremist
- Vlad Ţepeş, model pentru asasinul de la Oslo
- „Anders Breivik este noul avatar al terorismului mondial”
- Cum îşi justifică asasinul norvegian crimele odioase
- Masacrul din Norvegia, plănuit încă din 2009
- Populismul, scânteie a tragediei de la Oslo
- EXCLUSIV EVZ. Interviu cu eroul din Norvegia: "Trebuia să fac totul pentru a-i salva"