În biroul meteorologilor care iau decizia instituirii vreunui cod „alarmant” poţi auzi musca de la atâta linişte. Deşi la televizor „vine potopul”.
Când vezi la televizor ştirile despre codurile portocalii de ploaie, vânt, viscol sau de te miri ce alte calamităţi, ai impresia că în spatele decretării lor se ascunde o echipă ca-n filmele cu astronauţi. Vezi deja hale imense, pline de monitoare, la care stau experţi cu ochelari, parlamentând în vervă situaţia, după ce au trecut filtre de securitate. Vezi meteorologi cu alură de eroi de film, încercând să convingă guvernanţi că trebuie instaurată legea marţială. Realitatea e însă mult mai domoală. Codul de avertizare stă în decizia unei mâini de meteorologi. Care de cele mai multe ori respectă ce le recomandă un şef de tură, după program. La meteo E cod portocaliu de ploi de vreo două zile. E cod portocaliu şi la centrul de prognoză al Administraţiei Naţionale de Meteorologie. Doar că aici, cei cinci angajaţi de zi (dintre care trei rămân, pe rând, şi „de noapte”) numai nu cască la ce calmă e atmosfera prin încăpere. Cineva, de la „colţul radar” ronţăie o gustare. Mai încolo îşi face „temele” pentru ce trebuie comunicat prin mass-media Romica Jurca, celebra prezentatoare meteo – ea ar fi, în cele mai multe cazuri, responsabilă cu traducerea pe limba tuturor a datelor îmbârligate de prin prognoze. Mai sunt două doamne meteorolog, care, în tăcere, cu o hartă computerizată pe care sunt trecute datele de la staţii meteo din ţară, se gândesc cum să concentreze informaţia pentru prognoza de noapte. Iar Florinela Georgescu, şefa centrului de prognoză e deja la al nu-ştiu-câtelea interviu legat de vremea de afară şi se lansează, pe un ton mecanic, să explice, din nou, cum stă treaba asta cu codurile. Vremea, azi Ca să fii meteorolog în ziua de azi, trebuie să faci un „slalom” abil printre ştiri alarmante, cereri de informaţii din partea autorităţilor care se trezesc să se implice doar după ce inundaţiile s-au produs deja şi meseria ta, în sine. Florinela Georgescu vorbeşte totuşi de „satisfacţii profesionale” când vine vorba de meteorologie. De faptul că aici cică „nu te plictiseşti niciodată”. Şi mai zice că sigur o să plouă. Cum, de altfel, ar cam trebui în mod normal să fie în perioada asta. Moda străzii de a declara la fiecare vânt mai puternic că „s-a întors vremea pe dos” şi că nu mai sunt anotimpurile ca „pe vremuri” nu prea e cuprinsă, decât în mică parte, prin datele statistice ale centrului de prognoză meteo. Vremea în România nu e mutantă. E aşa cum ar trebui să fie. „Să nu uităm niciodată ce înseamnă clima României”, explică, pe un ton didactic, şefa centrului. Climatul temperat continental presupune ca în cursul iernii să fie viscole. Există cel puţin un viscol în fiecare iarnă. „La fel, vara: o vară normală pentru ţara noastră presupune şi caniculă şi perioade cu precipitaţii abundente. De altfel, iunie este cea mai ploioasă lună a anului! Este de aşteptat să fie aşa”, spune meteorologul. Aşa că „nu este o surpriză că plouă acum”. INUNDAŢIILE ŞI PROGNOZA „Codul roşu nu se dă deloc cu uşurinţă” Codul galben, portocaliu sau chiar roşu nu se naşte prin Piaţa Victoriei, la Guvern. Nici pe la Interne, la Cotroceni ori, prin alte instituţii. De obicei, explică Florinela Georgescu, e decizia centrelor meteo regionale. Acolo, în ţară, se coace recomandarea de alertă, restul trece spre aprobare, automat, după ce e comunicat din provincie. „De acolo vine recomandarea pentru un cod, Bucureştiul centralizează informaţia, decizia finală este a şefului de tură de aici. El este responsabil pentru prognoza la nivel naţional. Este elaborată prognoza, apoi este aprobată de conducere şi transmisă autorităţilor statului şi mass-media. Nu e un proces birocratic. Decizia o luăm împreună, dar ea aparţine profesional şefului de tură”, spune Florinela Georgescu. Canicula a înroşit prognozele Codurile de alarmă n-au apărut peste noapte. Românii nu le foloseau doar pentru că sistemul a fost introdus abia după integrarea europeană. De asta, în trecut, nu se arunca niciun „breaking news” cu coduri. Coduri portocalii, ca şi acum, au tot fost. Cel roşu însă Florinela Georgescu nu l-a aprobat până acum decât o singură dată. Acolo e vorba de situaţii extreme. „A fost doar cod roşu de caniculă, în vara anului 2007, când temperaturile înregistrate în Oltenia au depăşit maximele climatologice ale lunii iulie. Codul roşu nu se dă deloc cu uşurinţă, este dedicat fenomenelor care se apropie ca intensitate de recordurile care au fost în ţara noastră”, spune meteorologul. „Alarma” din iarnă Nu s-a mai dat cod roşu de atunci. Deşi, cumva politic, în iarnă, când viscolul făcea ravagii prin Vrancea, de exemplu, au fost unii care practic l-au cerut. La vecinii bulgari era deja instaurat, dar la centrul de prognoză de la Bucureşti nu se putea lua o astfel de decizie. „Acesta a fost reproşul adus nouă, că nu l-am dat. Dar în timpul viscolelor de la începutul lui februarie, vântul a fost foarte puternic de asta a troienit zăpada şi a creat problemele. Cantitatea de precipitaţii, în sine, nu a fost însă una record, nici viteza vântului, dar pentru că zonele respective nu au fost protejate cu perdele de vegetaţie sau cu parazăpezi s-a ajuns la troienirea aceea puternică”, spune Florinela Georgescu. Adaugă, scurt, că nu vrea să amestece prognoza meteo cu declaraţiile politice. Spune doar că, indiferent de ce apare la televizor, „nu există presiuni aici”. „Prognoza meteo e realizată prin metode ştiinţifice, ea a fost transmisă întotdeauna cât mai repede, când au fost fenomene extreme. Totul aici depinde strict de deciziile luate de noi. Şi dacă uneori prognoza nu se ridică la aşteptări sau nu se confirmă, nu înseamnă decât că natura este uneori mai tare decât noi, indiferent ce facem”, adaugă meteorologul. „GHICITUL” ÎN DATE Cum „nu s-a născut nimeni meteorolog” „Nu ţin minte să fi dat o prognoză greşită. Eu reţin numai victoriile profesionale, nu şi eşecurile!”, râde un pic Florinela Georgescu. Ce înseamnă o victorie profesională pentru un meteorolog? O prognoză dificilă reuşită. Cea mai recentă ar fi, spune meteorologul, ultimul cod portocaliu dat în urmă cu trei zile pentru precipitaţii abundente în sud-estul ţării. „Materialele indicau zone diferite ale precipitaţiilor celor mai abundente, iar meteorlogii au fost capabili să indice cu o precizie destul de mare care vor fi judeţele cele mai afectate”, spune directorul centrului. Azi, meteorologia se bazează mult pe tehnologie. România are, de exemplu, 159 de staţii meteo, din care 127 sunt automate. Rolul omului s-ar reduce dramatic, în condiţiile astea. Totuşi, şefa de la meteo crede că fără ca oamenii să interpreteze toate datele, nimic nu ar fi posibil. Deşi, mai în glumă, mai în serios, ea n-ar vorbi de vreun „instinct pentru vreme” al angajaţilor de aici. „Nu s-a născut nimeni meteorolog. Poate doar dacă avem un pic de paranormal aşa în noi. Sunt mulţi meteorologi cu mare experienţă profesională”, spune Florinela Georgescu. Ziua unui meteorolog Aici, se laudă directoarea, se lucrează zi şi noapte. „E un loc de muncă cu foc continuu”, spune. Aparatura huruie în fundal, singurul zgomot care mai animă încăperea. O zi din viaţa unui meteorolog ar arăta totuşi cam aşa descrisă de şefa de la centru. „Trebuie să vină la prima oră deja pregătit sufleteşte că îl aşteaptă o zi grea. Se va pune la curent cu situaţia din ultimele 24 de ore, care este situaţia când preia tura şi pe măsură ce materialele vin realizează prognoza pentru ziua în curs şi zilele următoare. Avem şi zilele acestea una din perioadele cele mai încărcate... O alta a fost cea a viscolelor de la începutul lunii februarie. Atunci meteorologii au fost solicitaţi foarte mult de autorităţi şi mass-media. Multe echipe TV vin şi stau aici ore-n şir, zi şi noapte”, zice Florinela Georgescu. Ca-n filme Se întâmplă adesea ca un meteorolog să fie oprit de prieteni, de cunoscuţi pe stradă. Şi, evident, să fie întrebat de timpul probabil. Ce e deranjant totuşi e că dacă mai intervine imprevizibilul, ştiinţa nefiind exactă, toate oalele se sparg în capul „ăluia de la meteo”. „Sigur, meteorologii sunt întotdeauna de vină! Şi orice eşec e pus pe seama lor”, e ironică Florinela Georgescu. Ea preferă totuşi să se refere în termeni mai concreţi la ce are de făcut, vorbeşte despre meseria ei mai ceva ca despre NASA. „Meteorologul nu este un om oarecare”, zice. Sau mai spune că „este un om cu studii solide de fizică şi de matematică, şi de geografie”. De când cu încălzirea globală, au apărut şi filme cu meteorologi. Sunt acolo pe post de eroi care salvează planeta. Sau aleargă după tornade, depinde. Florinelei Georgescu îi plac. Oricât de mult ar exagera scenariile. „Au şi ele rostul lor. Filmele care prezintă tot felul de evoluţii apocaliptice ale climei sau de modificări rapide ale climei în următorii ani, au şi ele rolul lor... A prins interesul publicului pentru schimbările climatice. Şi aceste scenarii apocaliptice sunt inspirate din rezultatele unor oameni de ştiinţă. Sunt binevenite. Chiar şi o exagerare menţine interesul oamenilor”, spune meteorologul. CITIȚI ȘI:
- Cod portocaliu de ploi abundente, restrâns pe trei județe