Cum a fost impus comunismul în Europa de Est (I)

Ce ?tim despre stalinizarea Europei de est? Au fost regimurile impuse de Iosif Stalin na?iunilor din regiune doar crea?ii artificiale, improviza?ii politice ?i economice pornite din capriciile unui dictator, sau pot fi considerate încerc?ri de a provoca schimb?ri fundamentale în societate, cultur? ?i chiar în condi?ia uman? pe baza unor precepte ideologice – cu alte cuvinte imita?ii ale precedentului sovietic pân? la cele mai mici detalii?

În introducerea volumului "Cortina de Fier: zdrobirea Europei de est, 1944-1945", jurnalista ?i istorica Anne Applebaum formuleaz? propria interpretare ?i define?te natura principalului subiect analizat: "Totalitarismul r?mâne o caracterizare utila ?i necesar?. Revitalizarea acestui termen a fost îndeajuns de lung amânat?." Analiza aprofundat? pe care autoarea o face îndep?rteaz? orice dubiu asupra inten?iilor discipolilor lui Stalin de a construi totalitarisme în Europa central? ?i de est. În final ace?tia au e?uat, dar inten?iile totalitare ?i politicile criminale ini?iale sunt evidente. Totalitarismul în regiune a fost o realitate politic?, economic? ?i cultural? tr?it? de milioane. Discursul lui Winston Churchill din 1946, în Fulton, Missouri, care a anun?at c?derea unei Cortine de Fier asupra teritoriilor cuprinse între Marea Baltic? ?i Marea Adriatic?, nu a fost o declara?ie iresponsabil?, a?a cum pretind unii istorici revizioni?ti, care îi consider? pe Churchill ?i, desigur, Occidentul responsabili pentru declan?area R?zboiului Rece. Afirma?iile fostului premier britanic au fost o denun?are con?tient? a planurilor lui Stalin de a aduce la putere partidele comuniste în teritoriile ocupate de Armata Ro?ie. ?tim de foarte mult? vreme numele liderilor stalini?ti, dar biografiile lor au r?mas fragmentare ?i contradictorii. Bazându-se pe material arhivistic inedit ?i pe interviuri, Applebaum ne permite s? avem acces la resorturile politice ?i psihologice ale unor personaje precum Mátyás Rákosi, în Ungaria, un fanatic cu porniri sadice, Boles?aw Bierut, în Polonia, ofi?er NKVD, sau Walter Ulbricht, în Germania de Est, un birocrat posac ?i incredibil de limitat. Autoarea reu?e?te s? surprind? tensiunile din cadrul nomenclaturii, rivalit??ile permanente, înver?unate ?i de multe ori criminale între lacheii lui Stalin. Aceast? lume conspirativ? pân? la extrem a fost profund afectat?, în decembrie 1953, de dezertarea în Occident a colonelului Józef ?wiat?o, ofi?er notoriu al poli?iei secrete poloneze, care, prin intermediul Radio Europa Liber?, a dezv?luit activit??ile represive ale fo?tilor lui tovar??i. Putem identifica eforturi de a demara ?i experimente locale, dar acestea au fost în?bu?ite rapid de birocra?ii bol?evici. A?a a fost cazul Colegiilor Populare din Ungaria, una dintre acele forme spontane de mobilizare politic? care au ap?rut datorit? romantismului revolu?ionar nedirijat de partid. Conform autoarei, "Colegiile Populare au fost institu?ii necunoscute lui Marx, Lenin ?i Stalin, ?i niciun astfel de precedent nu a existat în Uniunea Sovietic?. În consecin??, ele au fost distruse, la fel cum s-a întâmplat cu multe alte astfel de ini?iative despre care Marx, Lenin sau Stalin nu vorbiser? niciodat?." Textul de mai sus este un fragment din recenzia la volumul lui Anne Applebaum, "Iron Curtain: The Crushing of Eastern Europe" pe care am publicat-o în "Times Literary Supplement", 7 decembrie 2012.