Plenul CSM avertizează că nerespectarea deciziilor CCR de către judecători şi procurori provoacă haos. „Abrogarea dispoziției din art. 99 al Legii 303/2004 ar putea constitui premisa unei insecurități juridice inacceptabile, deschizând calea lipsirii de eficientă juridică a oricărei decizii a CCR sau a oricărei decizii pronunțate de ICCJ în soluționarea unui RIL”, mai spune CSM.
„Eliminarea din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor a abaterii disciplinare constând în nerespectarea deciziilor CCR si a RIL-urilor va crea pur si simplu un haos in sistemul judiciar.
Avertismentul este lansat de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii în avizul negativ dat la 2 iunie 2022 (si publicat miercuri, 29 iunie 2022) proiectului de lege prin care fostul ministru al Justiției Stelian Ion si alti 29 de parlamentari USR vor să elimine abaterea disciplinară de la litera s) din articolul 99 al Legii 303/2004”, relatează luju.ro.
Ce precede art. 99 din Legea 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor
„Constituie abateri disciplinare: (...) nerespectarea deciziilor Curtii Constitutionale ori a deciziilor pronuntate de Inalta Curte de Casatie si Justitie in solutionarea recursurilor in interesul legii. CSM subliniază că înlăturarea abaterii de mai sus „ar putea constitui premisa unei insecurități juridice inacceptabile, deschizând calea lipsirii de eficieţă juridică a oricărei decizii a Curții Constituționale sau a oricărei decizii pronunţate de Înalta Curte de Casație şi Justiție în soluționarea unui recurs în interesul legii”.
În plus, menținerea abaterii disciplinare în lege nu afectează cu nimic independența judecătorilor – aspect demonstrat, de exemplu, de faptul ca niciodată din 2012 pana în prezent (de cand a intrat în vigoare abaterea de mai sus) nu a existat vreun caz de judecător sau procuror sancționat disciplinar pentru această abatere disciplinară, mai arată Plenul CSM în hotărârea adoptată cu 10 voturi pentru avizare negativă, 4 pentru avizare pozitivă şi un vot nul.
Magistrații ar trebui sancționați si pentru nerespectarea CJUE
„Legislație și cooperare interinstituțională” din CSM la 30 martie 2022 – click aici pentru a citi), Plenul Consiliului sugerează (în mod greșit, credem noi, pe motiv că deschide fix calea nerespectării deciziilor obligatorii ale CCR, includerea în categoria abaterilor disciplinare a aceleia constând în încălcarea deciziilor CJUE. Astfel, potrivit CSM, art. 99 lit. ș) din Legea 303/2004 ar trebui să sune în felul următor: „nerespectarea deciziilor Curții Constituționale ori a deciziilor pronunțate de Înaltă Curte de Casație și Justiție în soluționarea recursurilor în interesul legii sau a hotărârilor Curții de Justiție a Uniunii Europene”
„Această abatere disciplinară, a cărei abrogare constituie obiectul propunerii legislative, vizează nesocotirea intenționată a unei decizii a Curții Constituționale sau a unei decizii pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție în soluționarea unui recurs în interesul legii, fără o justificare rezonabilă desprinsă dintr-un raționament juridic firesc al judecătorulul în raport de împrejurările concrete ale flecărei cauze.
Judecătorul rămâne singurul abilitat să decidă în raport cu anumite dispoziții din dreptul intern sau din dreptul european
Contrar celor susținute în expunerea de motive a propunerii legislative, în care se acreditează eronat ideea că această prevedere legală ar reprezenta un risc pentru independența judecătorilor, judecătorul național are libertatea de analiză a fiecărei situații juridice pe care o implică soluționarea unui litigiu.
În acest demers, inclusiv în situațiile în care se ridică problema conformității legislației naționale cu dreptul Uniunii Europene, judecătorul rămâne singurul abilitat să decidă, în raport de elementele de specificitate ale fiecărei cauze, asupra aplicabilității unei anumite dispoziții din dreptul intern sau din dreptul european ori asupra incidenței în cauză a unei hotărâri a Curții de Justiție a Uniunii Europene, a Curții Europene a Drepturilor Omului sau a Curtil Constituționaie ori a unei decizii adoptate de Înalta Curte de Casație și Justiție în cadrul procedurilor de unificare a jurisprudenței, mai scriu jurnaliştii de la luju.ro.