Cronica TV: Cum ne băgăm picioarele în ligheanul Antenelor

Ok, am înțeles. Am înțeles cum e cu grila de satelit a operatorului de cablu care, monstru iremediabil, a înghițit ligheanele bieților telespectatori care nu mai pot, dar nu mai pot trăi fără Antene.

Domnilor, știți ceva? Ni se rupe. Știți de ce? Dacă nu ați fi dat în fiecare dimineață stranii mesaje de la diverși oameni vizibil așezați artistic în fața camerelor de luat vederi pentru a se plânge de brusca privare de spălatul pe picioare la ligheanul dumneavoastră, dacă nu v-ați fi zvârcolit atâta pe porțiuni de gazon jilave, nu ni s-ar fi rupt. Pe bune.

Am fi avut un dram de compasiune, o urmă de tandrețe, am fi căutat să mângâiem cumva nostalgici rama televizorului, ne-am fi mirat cum de ați devenit atât de discreți, atât de diplomați încât să nu faceți din țânțar armăsar.

Dacă ați fi dat doar o știre atât de la obiect cu ce vi s-a întâmplat, încât să ne cutremure profesionalismul faptului că v-ați sacrificat amorul propriu în favoarea știrilor interne și, de ce nu, internaționale am fi îngenuncheat în fața telecomenzii. Regretând atât faptele nobile, cât și cele josnice, fără exagerări, fără nuanțe excesive de laudă sau condamnare. Dar așa, cu oamenii care jelesc în fiecare dimineață, nu vream sa ajungem la azil! Și culmea, suntem duri cu noi și nu schimbăm postul. Uite așa, de-ai naibii, să vedem dacă toate aceste plângeri interminabile se vor ridica până la cer, și veți reuși în cele din urmă să faceți doar o știre...       În rest, să știți despre noi că ne băgăm picioarele în ligheanul dumneavoastră, cu tot respectul pentru telespectatorul care sigur nu este atât de adânc stupid încât să nu supraviețuiască fără Antene...