Săptămâna trecută tensiunile ruso-ucrainene în peninsula Crimeea au ajuns la un maxim după ce Rusia a dat publicităţii o pretinsă operaţiune specială de sabotaj a serviciilor militare ucrainene din regiunea Zaporoje care presupunea amplasarea a 4 încărcături explozive în aeroportul şi gara din Simferopol, capitala regiunii, la 30 iulie.
La două săptămâni de la pretinsa operaţiune, Rusia a susţinut că pretinsul spion şi diversionist capturat de trupele ruse s-ar fi confesat, alături de alţi participanţi la operaţiune. Operaţiunea ar fi fost devoalată deoarece serviciile ruse cunoşteau apartenenţa pretinsului spion al Ucrainei care culegea informaţii în peninsulă, şi la intrarea în regiunea controlată de Rusia maşina ar fi fost controlată şi avea ascunse în roata de rezervă trei kg de explozibil, grenade şi cartele SIM, în timp ce detonatoarele se aflau în maşina unui alt reţinut.
Ucrana a reacţionat negând această informaţie şi spunând, la nivelul preşedintelui Poroshenko, că e vorba despre o poveste fantastică urzită de partea rusă, că Ucraina nu a pierdut nici un ofiţer GUR(serviciul ucrainean militar de informaţii), şi că totul e o provocare şi o urzeală rusească menită să creeze un pretext pentru atacarea Ucrainei în această zonă. Dealtfel, Ucraina a cerut măsuri speciale şi a întărit linia de contact din Crimeea, introducând un nivel de alertă roşie, vizând iminenţa atacurilor ruse, aşa cum a făcut şi în Donbas şi Luhansk. Dealtfel coduri de alertă la diferite niveluri, au fost introduse la nivelul întregii ţări.
Rusia a dedicat o reuniune a Consiliului Naţional de Securitate acestui eveniment, Dmitri Medvedev indicând că s-a discutat şi se evaluează ruperea relaţiilor diplomatice cu Ucraina, în timp ce internetul a fost oprit în peninsulă „pentru a nu permite sabotorilor şi serviciilor ucrainene să intre în legătură cu oamenii de pe teren”. Rusia a pretins că ar fi exista şi atacuri inclusiv cu armament de artilerie la linia de demarcaţie, în timp ce partea ucraineană a relatat, prin şeful serviciului de informaţii, Vasili Hriţac, că a înregistrat schimburi de focuri între FSB, componenta serviciului de frontieră ţinând de FSB, serviciul secret rus, şi Armata rusă, lăsând să se înţeleagă că totul e o diversiune majoră menită să discrediteze Ucraina, să permită retragerea Rusiei din formatul Normandia (anunţat deja la nivelul Consiliului Federaţiei, camera superioară a Parlamentului rus) şi să-i permită neaplicarea acordurilor de la Minsk, dar mai ales să dea un motiv Rusiei pentru un atac general împotriva Ucrainei. Între timp, partea rusă a anunţat amplasarea bateriilor de rachete S400 Triumf în peninsulă.
OSCE a negat alegaţiile privind ciocniri ruso-ucrainene. Pe de altă parte, în ciuda acestor date îngrijorătoare, ucrainenii de rând continuă să treacă în Crimeea la mare, în vacanţa de vară, fiind una din destinaţiile tradiţionale şi varianta ieftină de a merge în vacanţa de vară la mare. Ambele elemente arată că singurele incidente posibil a se fi petrecut sunt în interiorul Crimeii, acolo unde monitorii OSCE nu au acces, în ciuda solicitărilor repetate ale părţii ucrainene în acest sens.
Rusia a făcut şi o puternică operaţiune de PR, informând reprezentanţa UE la Moscova despre „tentativa de atac terorist” cu implicarea serviciului de informaţii militare al Ucrainei”, au existat şi alte discuţii telefonice, în timp ce Putin a anunţat măsuri de retorsiune neprecizate. SUA a avertizat ambele părţi să manifeste reţinere, în timp ce tema s-a discutat şi într-o şedinţă închisă a Consiliului de Securitate, acolo unde partea ucraineană nu a reuşit să obţină o reafirmare tradiţională a respectării suveranităţii, integrităţii teritoriale şi independenţei sale pentru că Rusia a pus veto, în timp ce toţi ceilalţi membri au susţinut poziţia consecventă a ONU. Ca o ciudăţenie, ca reacţie la acest episod care a adus faţă în faţă în Consiliul de Securitate Ucraina şi Rusia, pretinsul vicepremier al Crimeii, Ruslan Balbek, a cerut, nici mai mult nici mai puţin decât excluderea Ucrainei din ONU!
Fără a merge atât de departe, Rusia a acuzat SUA că nu doreşte “soluţionarea problemei” Crimeii deoarece în Consiliul de Securitate s-au repetat vechile poziţii – anexarea Crimeii şi condamnarea Rusiei. Vitali Ciurkin, Ambasadorul Rusiei la ONU- ca şi MAE rus şi Rusia lui Putin în întregul său - vede, în fapt, soluţionarea “problemei Crimeii” doar prin recunoaşterea anexării şi apartenenţei Crimeii la Rusia, lucru inacceptabil la nivelul comunităţii internaţionale. Însă dincolo de aspectele dilomatice, pe teren tensiunea e la un nivel extrem, iar războiul e gata să explodeze oricând.