Expertul Laura Ștefan explică pentru EVZ cum li se confiscă infractorilor bunurile acumulate prin încălcarea legii
Recenta decizie a Curții Constituționale (CCR) privind legalitatea unui articol din Codul Penal, cu condiția ca aceasta să se aplice din 2012, nu are nicio legătură cu hotărârile deja luate în cazurile Dan Voiculescu sau Marian Iancu.
Judecătorii de la CCR au decis că măsura confiscării extinse prevăzută în Codul Penal este posibilă doar pentru bunurile dobândite după anul 2012, adică de la momentul intrării în vigoare a legii care prevede această măsură.
În iunie anul trecut, Curtea Constituțională a luat aceeași decizie cu referire la prevederile Codului Penal din 1969.
Laura Ștefan, expert anticorupție în cadrul Expert Forum a explicat pentru Evenimentul Zilei decizia luată de Curtea Constituțională și consecințele acestei hotărâri.
EVZ: Decizia recentă a CCR se aplică în cazurile Dan Voiculescu sau Marian Iancu?
Laura Ștefan: Nu. Decizia CCR privește o instituție introdusă în 2012: confiscarea extinsă. Prin utilizarea ei, judecătorul poate să confiște, pe lângă bunurile dobândite prin infracțiunea pe care o judecă și averea nejustificată a infractorului, dacă ajunge la concluzia că această avere a fost dobândită din infracțiuni de același tip cu cea pe care o judecă.
Mai exact, ce reglementează această decizie?
Laura Ștefan: Confiscarea extinsă se va pronunța mereu doar corelativ condamnării pentru o infracțiune gravă și va viza averea nejustificată a infractorului, iar nu bunurile obținute din infracțiunea pentru care se pronunță condamnarea.
Bunurile obținute din infracțiunea pentru care se pronunță condamnarea vor fi confiscate prin instituția confiscării speciale, nu prin instituția confiscării extinse. Aplicarea în timp a confiscării speciale nu se limitează la 2012. Decizia recentă a Curții Consti tuționale era previzibilă.
De ce?
Laura Ștefan: În 2014, Curtea s-a pronunțat într-un dosar privind instituția confiscării extinse introdusă în vechiul Cod în 2012 și a decis că ea are caracterul unei pedepse și ca urmare nu se poate aplica bunurilor dobândite înainte de intrarea în vigoare a instituției, în 2012. Acum CCR s-a pronunțat identic în privința confiscării extinse, dar de data asta pe noul Cod.
Care este diferența dintre confiscarea extinsă și cea specială?
Laura Ștefan: Diferența este enormă: la confiscarea specială se confiscă doar ce a rezultat din infracțiunea pe care o judeci. Dacă un individ a făcut trafic de droguri și a vândut heroină de 100 de euro, instanța îi confiscă 100 de euro. Asta e confiscarea specială.
La confiscarea extinsă, ins - tanța nu se limitează la 100 de euro. La confiscarea extinsă dacă ești prins cu heroină, îți fac dosar, te condamnă pentru trafic, îți iau 100 de euro pe confiscare specială și apoi pot să confisc pe confiscare extinsă și bunurile pe care nu le poți justifica și pe care leai obținut în ultimii cinci ani. Condiția este ca eu, ca judecător, să mă conving că ele au fost dobândite prin acțiuni similare traficului de heroină.
Dacă infractorul are un Porsche și un castel în Praga cumpărate în urmă cu un an, mai are condamnări și nicio sursă de venit, se pronunță o confiscare extinsă. Atenție! Pentru acțiunile din urmă infractorul nu este condamnat de judecător pentru că nu are destule probe, doar i se confiscă bunurile. Dacă l-ar fi condamnat pentru ele, s-ar confisca tot pe confiscare specială, nu pe extinsă.
În aceste condiții, orice avere dobândită ilicit înainte de aprilie 2012 se poate confisca?
Laura Ștefan: Se poate, dar în baza confiscării speciale, nu a celei extinse.
În două cazuri intens mediatizate, Dan Voiculescu (foto) și Marian Iancu, Curtea de Apel București nu a aplicat confiscarea extinsă, ci confiscarea specială. Judecătorii au luat de la cei doi sumele rezultate din spălarea de bani, iar decizia judecătorilor nu s-a extins la întreaga lor avere.
Nimeni nu știe cum s-a îmbogățit Dan Voiculescu, niciodată nu a explicat de unde a avut bani să înființeze și să întrețină un imperiu media. Cert este că a primit o pedeapsă de 10 ani de închisoare în dosarul ICA și trebuie să returneze 60 milioane de euro. Despre Marian Iancu, fostul patron de la Poli Timișoara, se știe că a fost mecanic auto apoi, și-a deschis câteva magazine prin care vindea piese de „Dacia”, după Revoluție. De la comerț cu piese auto la petrol nu a fost decât un pas. În octombrie anul trecut, el a fost condamnat la 12 ani de închisoare și la plata a 800 milioane de lei, prejudiciul reținut în sarcina sa în dosarul RAFO – Carom.