Kim Jong Un, președintele nord – coreean, a mai făcut un pas spre escaladarea și spre expunerea statului pe care-l conduce represaliilor internaționale și unor reacții de apărare pro-active ce amenință capacitatea sa nucleară și balistică, dar și regimul său.
A lansat o rachetă balistică cu rază medie pe deasupra Japoniei, aceasta căzând la distanță în Oceanul Pacific, la 500 mile est de litoralul japonez. De această dată, tirul nu a mai căzut accidental și nici nu a aterizat în zona economică exclusivă sau în teritoriul marin japonez.
Acest tip de provocări repetate, după alte trei rachete cu rază scurtă lansate în ajun, chiar dacă au formal o motivație în exercițiile anuale comune americano-sud coreene - aflate la un nivel inferior de participare și acțiune anul acesta, tocmai pentru a evita provocările de escaladare, dar prezente pentru a sublinia hotărârea SUA și pentru a menține mesajul apărării comune – erau planificate și ar fi fost lansate oricum, fiind parte a testelor de calibrare și a demonstrațiilor de forță prin care Coreea de Nord se anunță ca jucător nuclear și capabil de amenințare directă în Pacific și asupra teritoriului american. Actor, piesă, dar din păcate numai un pion.
Escaladarea acțiunilor, acum primul tir pe deasupra Japoniei, nu face decât să adauge la dosarul încărcat al Coreii de Nord sub președinția lui Kim Jong un balast greu. Și nu mai e vorba acum despre o înăsprire a sancțiunilor – deja au ajuns la un nivel imposibil, greu de ignorat, mai mult, au împins Phenianul la un nivel de izolare absolut, care pare să nu-l deranjeze pe lider, din contra. Acum e vorba despre eliminarea posibilității ca o rachetă balistică cu armă nucleară la bord, testată deja, să nu devină operațională și să nu intre în posesia liderului Coreii de Nord. Atunci programul nuclear și balistic ar fi complet până la nivelul la care amenințarea nucleară să oblige la negocieri directe și să evite confruntarea directă sub amenințarea unei catastrofe. Cel puțin astfel gândește Phenianul, motivat și de precedentele Ucraina și Libia, când renunțarea la programul nuclear nu a salvat regimul și pe liderul său în Libia lui Gaddafi iar garanțiile internaționale cele mai puternice, la nivelul tuturor membrilor permanenți ai Consiliului de Securitate, nu au evitat ciuntirea teritoriului ucrainean de către Rusia.
După cum am văzut, atât China, cât și Rusia, au contribuit, în diverse etape, la accelerarea acestui proiect prin transfer tehnologic ilegal și livrare de componente. Dacă Beijingul colaborează astăzi la sancțiuni, deranjată și de efectele secundare ale aventurii liderului nord coreean - deoarece sistemele antirachete din Coreea de Sud și Japonia au relevanță și pentru propria securitate, ca și radarele de putere asociate - atât China cât și Rusia au folosit Coreea de Nord ca pe un intermediar, un proxy pentru propriile proiecte, ațâțând Washingtonul, dar și Coreea de Sud și Japonia și sperând ca noua administrație Trump să facă și concesii în trei pentru a avea sprijin pentru această amenințare directă.
Phenianul riscă astăzi o reacție dură la adresa regimului și a capabilităților sale dacă își continuă demonstrațiile și dacă vizează, cu adevărat, așa cum a amenințat, teritoriul american, fie și numai pe cel din insula Guam. Dealtfel, după avertismentul colorat vizând răspunsul cu „foc și furie” ce sa va abate asupra lui Kim Jong un, Donald Trump a reiterat că toate opțiunile sunt pe masă. Acestea înseamnă o formulă convențională de atac țintit și eliminare a siturilor nucleare, ale celor cu rachete balistice și a leadership-ului nord-coreean.
E adevărat că unele amplasamente sunt plasate la adâncime, în peșteri artificiale create în munte, și reclamă utilizarea unor capabilități importante precum MOAB, Mother of All Bombs, bomba cea mai puternică și cu forță de penetrare, testată în Afganistan și îmbunătățită considerabil, sau chiar o rachetă cu încărcătură nucleară pentru a penetra și distruge facilitățile nord-coreene. Însă rezultatul ar fi unul cu costuri mari, inclusiv de imagine, cu riscuri mari, dar și cu un rezultat care nu ar mai lăsa dubii lumii despre voința și capabilitățile SUA. Costuri care duc la sacrificarea și eliminarea pionului nord-coreean, intrat în jocul celor trei mari în Pacific.