La 100 de ani de la Marea Unire, un conflict diplomatic româno-maghiar a izbucnit ca urmare a atacurilor dure date de premierului Mihai Tudose la încercările etnicilor maghiari de a obține autonomie teritorială-locală-culturală.
„Flutura lângă steag”
Premierul Mihai Tudose a afirmat, miercuri, referitor la declaraţia comună privind autonomia teritorială-locală-culturală, semnată de liderii UDMR, PPMT ŞI PCM, că nu se pune problema unei astfel de autonomii şi toţi cei care vor flutura steagul secuiesc pe instituțiile de acolo, vor flutura alături de steag.
„Fără a minimaliza sau ignora subiectul, părerea mea este că anul acesta va fi unul al încercărilor de a băga băţul prin gard, noi să sărim la ei, ei la noi, şi anul ăsta să devină unul al certurilor, în loc să fie al unirii. Nu sunt trei mari partide, e drept că nu trebuie ignoraţi, dar eu vă spun foarte simplu: am transmis că dacă steagul secuiesc va flutura pe instituţiile de acolo, toţi vor flutura lângă steag. Nici nu poate fi vorba de o astfel de autonomie pentru secui. Cât timp cântă ei acolo, la ei în curte, e una, dar din punct de vedere legal lucrurile sunt foarte clare”, a declarat Mihai Tudose, miercuri seara, într-o intervenţie telefonică la Realitatea TV.
Autonomie maghiară
UDMR, PPMT şi PCM au semnat, luni, la Cluj-Napoca, o rezoluție prin care se doreşte obţinerea autonomiei teritoriale a Ţinutului Secuiesc. Potrivit celor trei formaţiuni politice maghiare, Tinutul Secuiesc ar trebui să devină „o regiune autonomă în limitele sale istorice”, cu organisme de decizie, cu competenţe legislative şi executive regionale, în domeniile educaţiei, culturii, informării, economiei, precum şi domeniul funcţionării propriului aparat de administraţie publică.
Liderii politici maghiari subliniază că „administraţia Ţinutului Secuiesc poate fi eficientă şi va servi interesele cetăţenilor, dacă are la bază structura fostelor Scaune Secuieşti”
Toleranță
Preşedintele Parlamentului Ungariei, Kover Laszlo, a afirmat, sâmbătă, la Turda, că maghiarii trebuie să răspundă „pe un ton calm, paşnic şi tolerant” „atacurilor dure” date de premierul Mihai Tudose pe tema ţinutului secuiesc.
„Au existat atacuri dure împotriva maghiarilor în urma declaraţiilor premierului României. Noi nu trebuie să răspundem pe acelaşi ton, ci să răspundem pe un ton calm, paşnic şi tolerant. Avem comunităţi naţionale care trăiesc aici, pe acest teritoriu şi în alte părţi ale Europei. Trebuie să fim conştienţi că aceste comunităţi naţionale reprezintă o resursă, un potenţial pentru dezvoltarea ţărilor locuite de aceste comunităţi. Noi ne bazăm unii pe alţii, aceste comunităţi naţionale se bazează unele pe altele şi acţionează împreună pentru dezvoltarea ţărilor lor şi a regiunilor lor. Dacă nu ne vom înfrunta unii cu ceilalţi şi vom lucra unii cu ceilalţi, vom reuşi să fim în Europa Centrală şi de Est o putere care nu poate fi ignorată nici de cei de la Est, nici de cei de la Vest'', a afirmat Kover Laszlo, la manifestările religioase organizate cu ocazia împlinirii a 450 de ani de la proclamarea Edictului Libertăţii Religioase, organizate de Biserica Unitariană.
Identitate
Liderul UDMR, Kelemen Hunor, a declarat, în același context, că speră că acum, în secolul XXI, când pentru păstrarea identităţii maghiarii cer dreptul să decidă liber în privinţa viitorului comunităţii lor, nu vor flutura şi nu vor atârna lângă un steag, aşa cum au fost avertizaţi zilele trecute.
„2018 este un an dificil. Dacă a fost posibil acum 450 de ani să se ia o decizie care să rezolve o problemă fundamentală, problemă care a generat conflicte serioase la acel moment, pe bună dreptate ne punem întrebarea: ca moştenitori ai valorilor transilvane, putem avea o influenţă importantă asupra celor care astăzi cred că unei comunităţi nu trebuie să îi fie acordate libertăţile fundamentale care îi permit alegerea liberă a păstrării identităţii sale lingvistice şi culturale. Libertatea, aşa cum s-a demonstrat de atâtea ori pe parcursul istoriei, spre deosebire de lumea materială, poate fi divizată. Nicio comunitate nu va avea mai puţină libertate, chiar dacă ar permite celeilalte comunităţi să beneficieze pe deplin de drepturile sale – aşa cum ne-a fost promis şi nouă, maghiarilor din Transilvania, acum 100 de ani. Sărbătoarea nu ţine doar de trecut, se adresează şi speranţelor, aşteptărilor prezentului, deci şi viitorului. Sper ca acum, în secolul 21, când, pentru păstrarea identităţii noastre vom cere dreptul să decidem liber în privinţa viitorului comunităţii noastre, nu vom flutura, nu vom atârna lângă un steag, aşa cum am fost avertizaţi zilele trecute. De asemenea, sper că şi în viitor, în fiecare localitate din Transilvania, va exista o comunitate maghiară puternică şi vor exista biserici istorice puternice, care vor putea să rememoreze în libertate deplină Edictul Dietei de la Turda, transmiţând cu mândrie această uriaşă moştenire intelectuală care s-a născut pe aceste meleaguri", a declarat Kelemen Hunor, la ceremonia organizată la aniversarea a 450 de ani de la recunoaşterea libertăţii religioase în Transilvania prin Edictul de la Turda.
„Stat unitar, suveran şi indivizibil”
Declaraţiile recente ale premierului Mihai Tudose au provocat şi reacţia Ministerului de Externe ungar, care l-a convocat, vineri, pe ambasadorul României la Budapesta, Marius-Gabriel Lazurca. Ministerul de Externe din Ungaria califica remarcile premierului „complet inacceptabile și incompatible cu valorile europene și cu secolul al XXI-lea”. În plus, oficialul ungar așteaptă scuze de la premierul Tudose.
MAE, RĂSPUNS DUR în scandalul București-Budapesta. ORDINEA. CONSTITUȚIONALĂ trebuie respectată!
În replică, Ministerul Afacerilor Externe de la București a transmis părții maghiare un răspuns dur, în care arată că autoritățile române au datoria de a asigura respectarea Constituției.
Răspunsul MAE român către ministerul de Externe de la Budapesta arată că România este un „stat unitar, suveran şi indivizibil” și că gestul organizațiilor maghiare privind autonomia sunt „regretabile”.