În aplauzele presei aservite şi a hămesiţilor de pe margine, decapitările politice se succed ca pe vremea ghilotinei şi a Regimului Terorii.
Foamea de funcţii şi putere a depăşit, în rândul clientelei politice, orice limită. Neştiind cât vor rezista uslaşii la putere, fauna trebuie urgent conectată la ugerele funcţiilor publice. Cam aşa ar suna, într-o telegramă adresată neantului, ştirile despre România acestui moment.
Un caz revoltător este acela al înlăturării lui Vladimir Tismăneanu din poziţia de Preşedinte — neremunerat — al Consiliului Ştiinţific al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc. E doar una din ironiile meschine ale vieţii că un conferenţiar de doi bani, cu un CV şvaiţer, dintr-o universitate de categoria a patra, poate să demită un profesor strălucit, de amplă recunoaştere internaţională. Dar despre acest subiect, despre "opera" de cercetare academică a d-lui Ponta, cu alt prilej. Deocamdată, să constatăm ticăloşia consfinţită printr-o hotărâre de guvern trecută pe şest, într-o zi aglomerată, cu deplina complicitate a televiziunilor, conştiente de motivarea politică a deciziei. În mod strategic, acestea au "pasat" o informaţie care, cu numai câteva săptămâni în urmă, ar fi făcut să explodeze ecranele.
Importantă nu e plecarea lui Vladimir Tismăneanu — spre uşurarea lui şi spre paguba (ca să nu zic emascularea) ideii care a făcut posibilă funcţionarea IICCMER. Important e felul de acţiune dictatorial, strict politic, al uslaşilor. Eliberarea lui Vladimir Tismăneanu s-a produs pe 23 mai, simultan cu debarcarea lui Ioan Stanomir din funcţia de preşedinte executiv al IICCMER. În aceeaşi zi, un anume Muraru (fost consilier al prim-ministrului liberal Tăriceanu) e numit în locul lui Stanomir. Pe 24 mai, liberalului Dinu Zamfirescu i se face cadou funcţia de preşedinte al Consiliului Ştiinţific. Dacă din punct de vedere politic (apropo de depolitizare) dl. Zamfirescu o fi având merite, internetul n-a fost capabil să-mi furnizeze nici măcar o singură contribuţie ştiinţifică a sa: un doctorat, o carte, un studiu. Dar poate că aşa trebuie să arate un preşedinte de consiliu ştiinţific în era conferenţiar-repetentă Ponta-Antonescu. Ca şi cum impostura academică n-ar fi fost strigătoare la cer, ea e dublată de un grav abuz procedural. Conform Regulamentului de organizare şi funcţionare al IICCMER (v. "Cadrul legal" pe site-ul instituţiei), în Capitolul 2, articolul 7, alineatul (1), se stipulează: "Preşedintele executiv este numit în funcţie prin decizie a primului-ministru, în condiţiile legii, la Propunerea Preşedintelui Consiliului Ştiinţific" (subl. mea, M. M.) Cum Vladimir Tismăneanu, demis în 23 mai, nu l-a propus pe Muraru, iar actualul preşedinte al Consiliului Ştiinţific a fost numit abia în 24 mai, rezultă cu claritate că ne aflăm în faţa unei numiri ilegale, abuzive, nule din punct de vedere juridic. N-au trecut nici trei săptămâni de la înscăunarea puterii uslaşe, însă numirile halucinante (Dumitrescu, Mang, Grăjdan, Harbuz, Intotero, Cernea etc.), proliferarea ameninţărilor şi teroarea au atins cote apocaliptice. Televiziunile tac, intelectualii pro-USL se prefac a nu vedea nebunia. Dormi în pace, popor român, Ponta lucrează pentru tine!