Comuniștii ne-au lăsat miliarde de luat, dar statul român nici azi nu le-a băgat în traistă

Anul trecut România a recuperat doar 60 milioane de dolari din creanțele moștenite de la regimul comunist. Libienii vor să ne scoată datori, nord-coreenii ne duc cu zăhărelul, iar sudanezii nu ne bagă în seamă

La sfîrșitul anului trecut, creanțele României moștenite de la regimul Ceaușescu erau 716 milioane de dolari și 1,5 miliarde ruble transferabile, se arată într-un Raport prezentat ieri Guvernului de ministerul Finanțelor. Din cele 716 milioane de dolari, 475 reprezintă creanțe soluționate și reglementate prin semnarea unor acorduri la nivel guvernamental, aprobate prin Hotărâri ale Guvernului și care se află în diferite stadii de încasare (Irak, R.D. Congo, R.P.D. Coreeană, Guineea, Mozambic), iar 241 reprezintă creanțe care nu au fost soluționate până în prezent (Sudan, Libia, Nigeria, R. Centrafricană, Somalia și Tanzania). Anul trecut s-au încasat în contul creanțelor doar 60 milioane de dolari.

Cuba este țara care deține 100% din creanțele României în ruble transferabile, dar autoritățile de la Havana refuză categoric să înceapă negocieri pentru convenirea coeficientului de conversie rublă transferabilă/dolar SUA și pentru stabilirea unor modalități de rambursare a obligațiilor sale valutare.

Irakul, pe locul I

Cea mai mare datorie față de țara noastră o are Irakul, 461,5 milioane de dolari, însă situația de acolo face foarte greu de pus în practică Acordul bilateral semnat la Amman pe 18 august 2005, care prevede încasarea datoriei în trașe până în martie 2028.

Libia ne datorează 45,5 milioane de dolari, dar nu s-a ajuns la niciun rezultat concret din cauză că partea libiană nu respectă unele documente bilaterale. Mai mult, la ultimele negocieri, libienii au ridicat pretenții nereale, care ar fi condus la diminuarea creanțelor statului român sau chiar la transformarea acestuia din creditor în debitor. Asta în condițiile în care Libia acordă asistență financiară internațională nerambursabilă, iar majoritatea țărilor care și-au încasat creanțele pe Libia au obținut procente de recuperare superioare.

Inundațiile și seceta, scuzele nord-coreenilor

România urma să încaseze din R.P.D. Coreeană creanțe în valoare de 547 mii de dolari, prin export de mărfuri coreene în perioada 2007-2011, în baza unui acord semnat la București în 2002. Până acum, autoritățile nord-coreene nu au respectat prevederile Acordului, deși partea română a insistat în cadrul mai multor consultări politicodiplomatice de la Phenian, prilej cu care a arătat că lichidarea acestei datorii ar putea crea oportunități pentru dezvoltarea schimburilor economice bilaterale pe termen mediu și lung. La ultimele consultări, directorul direcției Relații Externe din Ministerul Finanțelor nord-coreean și-a exprimat regretul pentru neplata datoriei, dar a motivat că situația a fost determinată de dificultățile apărute ca urmare a inundațiilor și secetei din ultimii ani, precum și de sancțiunile impuse de SUA.

Sudanul a amânat mereu începerea negocierilor sau nu a reacționat la propunerile Bucureștiului. Statul sudanez și-a exprimat oficial poziția de reglementare a datoriei sale externe la nivel global, pentru toți creditorii, sub auspiciile organismelor financiare internaționale, invocând prezența sa pe lista celor mai îndatorate țări sărace și atitudinea unor parteneri, precum Cehia, de ștergere a datoriei.

Cuba vrea anularea. Noi vrem vaccinul

Guvernul cubanez susține anularea datoriei pe care o are față de România pentru că rubla transferabilă a încetat să mai existe după desființarea CAER. Pe 12 decembrie 2015, Cuba a ajuns la un acord cu 14 din cele 20 de țări creditoare ale Clubului de la Paris cu privire la datoria restantă în sumă de 11,1 miliarde dolari, prin care creditorii au fost de acord să anuleze o parte din datorie (90%), dobânzile aferente și penalitățile de întârziere și reeșalonarea datoriei rămase pe o perioadă de 18 ani, după transformarea unei părți considerabile în fonduri de dezvoltare locală. România, însă, nu a fost parte la acele negocieri.

În cazul datoriilor în ruble transferabile este necesar ca țările care au datorie în această monedă să stabilească rata de conversie într-o valută convertabilă și nivelul datoriei.

Singurele țări foste membre CAER care au reușit soluționarea creanțelor în Cuba sunt Rusia și Slovacia. Polonia, Ungaria și Bulgaria nu și-au reglementat creanțele față de Republica Cuba. Conform modelului de reglementare adoptat de Clubul de la Paris și al celorlalte țări membre CAER care au reușit reglementarea creanțelor față de Cuba nu au fost luate în calcul dobânzile și dobânzile de întârziere.

Pe 2 decembrie a avut loc vizita ministrului Finanțelor și a celui al Sănătății în Cuba. Ministrul Eugen Orlando Teodorovici a precizat că scopul vizitei sale este de a debloca problema datoriei Cubei față de România și de a identifica proiecte comune de cooperare în domeniul economic și al sănătății. El a precizat că, în cheia datoriei, să se identifice unele proiecte comune care să permită valorificarea expertizei ambelor state în domeniul biotehnologiei aplicate în medicină, a oncologiei și în domenii economice prioritare pentru Cuba și România.

Leacul anti-cancer contra datorie

Eugen Teodorovici a explicat, ulterior, că vizita a vizat „datoria istorică a Cubei” şi relansarea relaţiilor comerciale, precum şi chestiuni legate de cooperarea în domeniul medical: „Nu am fost în vacanţă. De succesul acestei misiuni va depinde viaţa copiilor şi de PSD-işti, şi de PNL-işti, şi de USR-işti”.

Despre vizita în Cuba, ministrul Sănătății Sorina Pintea avea să declare: „Sunt mai multe medicamente care sunt în cercetare și care vor intra în studii clinice inclusiv în SUA. Este vorba de medicamente oncologice pentru cancerul pancreatic și glinom, medicamente care au statut de medicamente orfane în SUA și care se utilizează în acest moment. Avem două vaccinuri contra cancerului pulmonar care sunt dezvoltate de către Centrul de Imunologie Moleculară din Havana.

Aceste vaccinuri au trecut deja prin mai multe faze de testare și de câțiva ani sunt folosite în Cuba. Nu atacă tumorile, ci distrug o proteină produsă de aceste tumori, deci practic se oprește metastazarea. Acum va trece prin teste clinice și în Statele Unite.

Apoi există un produs pentru tumori ale pielii, înregistrat în Cuba din 2016, injectabil, care a fost folosit cu foarte mult succes acolo. Apoi există un medicament care ar putea evita amputările de labe ale piciorului pentru pacienții cu complicația diabetului. E în uz din 2007, folosit cu foarte mare succes. Sunt lucruri foarte concrete pentru care am mers, nicidecum pentru un proiect de 150.000 de euro sau de dolari”.