Ruinele mânăstirii-pușcărie Văcărești reînvie, acum, în incinta Palatului Brâncovenesc al Marthei Bibescu. „Evenimentul zilei” vă prezintă povestea așezământului demolat de Nicolae Ceaușescu în urmă cu aproape 30 de ani.
Îi apuca strechea demolărilor fix de Crăciun! Ceaușescu a fost direct implicat în dărâmarea Mânăstirii Văcărești, a spus Gheorghe Leahu, fost arhitect șef al Bucureștiului și director al «Proiect București», institut care a proiectat tot orașul comunist”, se revoltă Doina Mândru, directoarea Centrului Cultural Palatele Brâncovenești – Mogoșoaia. Demolările de biserici începuseră încă din 1977, cu Biserica Enei - altă clădire brâncovenească din secolul XVIII - și s-au terminat cu Biserica Sf. Vineri, în 1987.
„În total au fost 54 de lăcașuri de cult, din care 29 ortodoxe. Doar patru au fost salvate prin translatare, grație inginerului Gabriel Iordăchescu”, își amintește directoarea.
Mânăstirea Văcărești a fost aproape punctul final al unei epoci de demolări. „Bănuiala era că el, care fusese închis acolo, mai degrabă ca infractor de drept comun decât politic, ceruse asta... Patriarhului Iustin Moisescu i se propusese un troc. Să se refacă Văcăreștiul și să se mute Patriarhia acolo. Dar Patriarhului i s-a făcut frică de faptul că, dacă acceptă, ar fi urmat demolarea ansamblului de cădiri din Dealul Patriarhiei! A refuzat, chit că lui Ceaușescu turla Patriarhiei îi zgâria retina când ieșea la balcon, în Casa Poporului”, dezvăluie Doina Mândru.
„Memorialul jertfei culturale”
Puțină lume știe că Palatul Mogoșoaia, vizitat în weekend, pe timp frumos, de mii de bucureșteni, este locul în care se păstrează, cu grijă, rămășițele celebrei Mânăstiri Văcărești, transformată mai apoi în închisoare și demolată la ordinul lui Ceaușescu.
În câteva luni, un veritabil memorial, un fel de „jertfă culturală”, va fi disponibil publicului. Vor putea fi admirate celebrele coloane ale lăcașului de plumb, o parte din superbele fresce recondiționate și brâul de piatră sculptată care susținea median lăcașul de cult. Pe lângă acestea, vor putea fi „admirate” și vilele ridicate pe cealaltă parte a lacului, într-o zonă protejată istoric, dar și corturile de nunți care au năpădit parcul palatului. Mânăstirea Văcărești, construită în stil brâncovenesc de domnitorul Constantin Mavrocordat, a fost sfințită în 1724 cu hramul „Sfânta Troiță” și demolată de comuniști între 1985-1986, la ordinul direct al lui Nicolae Ceau șescu. Din 1848, mânăstirea funcționase, în paralel, și ca pușcărie pentru revoluționarii arestați, iar din 1864 devine penitenciar 100%.
„A pierit pentru că nu a fost iubită!”
S-a încercat, după ’90, de către Direcția Monumentelor Istorice, a Ministerului Culturii, reconstrucția mânăstirii. „A fost plătit și proiectul. Dar investiția era enormă pentru această <>! Mânăstirea n-a fost iubită, pentru că a fost ctitorită de fanarioți și a fost «închinată» Ierusalimului! Doar specialiștii au apreciat-o”, rezolvă dilema, tranșant, Doina Mândru.
Un mall pe locul mânăstirii și o baltă pe domeniile ei
„Datorită catedrei de Artă Monumentală, secția de restaurare, a Institului Nicolae Grigorescu, s-a reușit doar salvarea a 124 de metri de frescă ce au ajuns în 2008 la Mogoșoaia, după restaurare. Până atunci au stat prin diverse beciuri. Tot la noi mai sunt aproape toate coloanele pronaos u l u i , din pridvorul bisericii și ale paraclisului și ancadramentele
Catapeteasma bisericii, refăcută după marele cutremur din 1830, se află la Muzeul de Istorie și Artă al Bucureștiului. În acest moment, pe locul fostei mânăstiri-penitenciar se află mall-ul Sun Plaza, de la Piața Sudului. „Este epocal! S-a înlocuit un simbol al lumii vechi cu unul al celei noi, de consum. Atunci era în centru Dumnezeu, acum nu mai e nici omul, ci doar consumul!”, se entuziasmează directoarea de la Mogoșoaia.
Cât despre domeniile mânăstirii, pe ele se află acum „Delta urbană a Bucureștiului”. Natura și-a recucerit teritoriul dăruit lui Dumnezeu, confiscat și transformat într- o Golgotă pentru oameni! Societatea civilă n-a fost de acord cu reconstrucția din scrupule ultraștiințifice, cum că n-ar fi fost „autentică”. În acest moment, la Palatul Mogoșoaia se finalizează „Memorialul Văcărești”, un pavilion în care vor fi expuse „relicvele” fostului lăcaș de cult. „Dar nu va fi un mausoleu. Am făcut din el un lucru viu, să ne amintim de această crimă culturală în fiecare zi! Va fi un fel de sală polivalentă în care se vor ține conferințe, se vor difuza filme și vor avea loc spectacole de teatru. Sper să o inaugurăm de Paște, la primăvară”, se emoționează energica directoare când vorbește de „Erhteionul” ei.
VIP-uri și meniuri de fițe la crâșma din Palat
Dar la Palatul Mogoșoaia nu cultura este neapărat elementul dominant. Ci mai degrabă evenimentele mondene și grătarele cu mici și bere încinse în weekend pe pajiștea și parcul domeniului. Două corturi de nunți, unul de 150 de persoane și altul de 250, bașca alte două spații interioare, de 100 de locuri, din care unul aflat în fosta casă de odihnă a scriitorilor de la Mogoșoaia sunt deja elemente de bază ale manelizării casei preferate de Martha Bibescu. Astfel, restaurantul Il Palazzo, care manageriază locațiile, are tacâmuri de nuntă de la 75 de euro la 105 euro. Aici și-a făcut nunta Dana Rogoz, botezul copilului Alexandru Ciucu și Alina Sorescu, aniversarea Victor Slav și lansarea unei colecții de țoale de lux „prințul” Adrian Cristea. „Meniul nostru este unul cu specific mediteraneean, cu pește seabass, mușchi de vită cu prosciuto și sparanghel, carpaccio de somon, terină de păstrăv afumat sau foie gras. Tradițional nu facem, iar sarmale dăm, dar reinventate, de pildă, cu usturoi și busuioc!”, te dezarmează Mariana Mitroi, PR-ul localului.
Martha Bibescu s-ar răsuci în mormânt
Debarcaderele
Astăzi, situația este și mai dramatică. Pe atunci, scriam că Ministerul Culturii, prin ministrul Adrian Iorgulescu și secretarul de stat Virgil Nițulescu, a dat avize favorabile pentru construcții grandomane, fix în dreptul palatului. În loc de o zonă împădurită, dacă ar fi trăit, Martha Bibescu s-ar fi „delectat” cu șalupele și debarcaderele din fața imenselor căsoaie ridicate cu autorizațiile de construcție date de fostul primar Dan Claudiu Tănăsescu. Lucrurile s-au schimbat în mai rău, în ultimii opt ani. Clădirile nu numai că n-au fost demolate, dar s-au mai și înmulțit. Mogoșoaia a devenit un al doilea Snagov.
Ranch-urile
O comună în care s-au ridicat ranch-uri imense și adevărate cazemate, în coasta elegantului Palat Brâncovenesc. Cu primarul de Mogoșoaia, Paul Precup, n-a fost chip să purtăm o discuție. Potrivit declarației lui Mihai Staicu, administratorul public, din 2007, alte 14 autorizații de construcții s-au dat pe strada inventată de fostul primar, în aria strict protejată. „Dar cu aviz de la MCL!”, spune Staicu.
„Îmbogățiții de război” și neputința primăriei
Unul dintre frații Micula, Dan Claudiu Tănănăsescu și fostul primar al Capitalei, Crin Halaicu, bașca o grămadă de oameni foarte avuți - doctori, ingineri și arhitecți - și-au ridicat case pe malul lacului Mogoșoaia, plin de nuferi pe timpuri și nu de bărci cu motor.
„Războiul românilor împotriva românilor”
„Hoția a început sub PSD, a continuat sub PDL și a fost tolerată de PNL și PSD!”, este vehementă directoarea Doina Mândru. Și apasă și mai tare pe rană: „La Văcărești, locul mânăstirii l-a luat un mall. Aici, locul viilor și pădurilor le-au luat vilele noilor «îmbogățiți de război»! Al războiului românilor împotriva românilor!”.
Mihai Staicu, adminstratorul comunei, dă din umeri: „Zona era deja construită. Actualul primar doar a constatat! Cei care au construit aveau autorizație de la fostul și nu există o bază legală ca să le anulăm! Aveau și avize de la MCL pentru a construi într-o arie protejată. Toate clădirile construite ulterior au avut, de asemenea, aviz de la Ministerul Culturii!”. Adică nu s-a schimbat nimic. Din rău, în mai rău...