Trei oameni: președintele Klaus Iohannis, ministrul de Interne Marcel Vela (al doilea om în stat după instaurarea stării de urgență, cel puțin teoretic) și premierul Ludovic Orban au ieșit în conferințe de presă, pe tema stării de urgentă, pentru ca românii să fie lămuriți, cât de cât, în legătură cu ce se va întâmpla în perioada următoare. A fost un scenariu propagandistic, în trei acte, care s-a derulat pe parcursul a 24 de ore și care a avut drept obiectiv recredibilizarea lui Ludovic Orban ca premier. Era nevoie de așa ceva după loviturile încasate prin retragerea lui Florin Cîțu, iresponsabilitatea senatorului Vergil Chițac și învestirea noului guvern cu voturile PSD, nu ale PNL.
Retragerea intempestivă a lui Florin Cîțu din funcția de premier, cu câteva minute înainte să primească votul de învestitură în Parlament (care se anunța o simplă formalitate), a fost o lovitură grea primită de PNL.
În plină criză a coronavirusului, când toți liderii politici, inclusiv liberalii, făceau apel la responsabilitate și stabilitate, Florin Cîțu și-a depus mandatul. Acest lucru a stârnit un val de indignare cu atât mai mult cu cât, a spus-o chiar el, nominalizarea sa a fost o înșelătorie a cărei miză a fost obținerea alegerilor anticipate.
„(...) Gestul meu trebuie interpretat în contextul prin care trece astăzi România. Sunt un om de partid și înțeleg să fiu alături de partid și de Președintele lui în momentele dificile. Cred cu tărie că pentru a avea succes, în alegerile care vin, Președintele partidului trebuie să fie și Prim-Ministru. Decizia Președintelui Klaus Iohannis de a mă desemna pentru funcția de Prim-Ministru a fost o onoare. Însă ea a fost luată în contextul în care alegerile anticipate erau o soluție agreată de majoritatea partidelor. Această variantă nu mai există astăzi (și după decizia CCR) (...)”, a scris Florin Cîțu pe Facebook, imediat după ce și-a depus mandatul.
Liberali mai presus de carantină
Ca și cum n-ar fi fost de ajuns, a doua zi, s-a descoperit că senatorul liberal Vergil Chițac, din Constanța este infectat cu Covid – 19, că a aflat încă din 9 martie, dar nu și-a luat măsuri de protecție și nu s-a izolat. Ba, mai mult, și-a expus colegii și pe premierul Ludovic Orban participând la ședintele de partid. Ca și cum nu ar fi fost suficient, senatorul și soția sa au refuzat să fie luați și duși la spital cu izoleta.
A fost o demonstrație de inconștiență și de iresponsabilitate care n-a făcut decât să alimenteze iritarea opiniei publice. Aceasta cu atât mai mult cu cât, restul oamenilor aflați în aceeași situație sunt ținuți în carantină, de multe ori în condiții improprii și amenințați cu pușcăria, în cazul în care o părăsesc.
Tot aici l-aș mai adăuga pe ministrul Sănătății, Victor Costache, medic de profesie, care s-a afișat alături de Ludovic Orban, la vremea aceea suspect de coronavirus, a mers la sport și la audierile din Parlament. Fără să-și ia nici o măsură de precauție.
Iar peste toate acestea, votul de învestire a Guvernului a fost asigurat de parlamentarii PSD – acel partid de infractori, anti-european, anti-democratic, anti-românesc etc. – iar nu de cei ai PNL, care au preferat să rămână acasă.
Partenerul Iohannis intră în scenă
În acest context, când mai toate dezbaterile (altele decât cele pe tema răspândirii epidemiei) s-ar fi axat pe subiectele de mai sus, președintele Klaus Iohannis a ieșit sâmbătă seara, după ce premierul și miniștrii au depus jurământul și a anunțat că va institui starea de urgență. Nu înainte de a lăuda Cabinetul pentru măsurile luate și de a ne asigura că acestea vor continua.
„Guvernul care își preia acum mandatul este guvernul care și până acum a lucrat cu motoarele turate, a lucrat bine pentru a gestiona această criză. Acum, cu toate forțele, vom continua această luptă. Noul guvern și împreună cu mine ne vom dedica toate energiile sută la sută, pentru a gestiona eficient această criză și, evident, după ce se termină această criză pentru a guverna foarte bine pentru români și pentru România. (...) Iar pentru a face posibilă această luptă cu toate instrumentele prevăzute de lege, am decis să decretez stare de urgență la începutul săptămânii viitoare”, a spus Klaus Iohannis.
S-ar fi căzut ca, imediat după președinte, cineva să ne explice – ni s-a spus să nu dăm crezare altor surse de informare decât celor oficiale – în ce constă starea de urgență și ce ne așteaptă.
Cum nu s-a întâmplat, fără alte lămuriri, oamenii, care tocmai se întorseseră de la cumpărături, cu sarsanalele pline, au făcu stânga împrejur și s-au năpustit din nou în supermarketuri. Au uitat, brusc, de Cîțu, de Chițac, de votul PSD sau de Costache. Mintea le-a fost acaparată de îngrijorarea (să nu-i spunem panică) stârnită de anunțul privind instaurarea stării de urgență, accentuată de lipsa explicațiilor oficiale.
Coincidența este prea mare: când vrei să acoperi un subiect sensibil, arunci altul pe piață care să abată atenția de la cel dintâi.
Vela a încălzit publicul pentru Orban
În fapt, la fel ca într-o piesă de teatru, Marcel Vela a încălzit publicul pentru ceea ce avea să urmeze, scena jucată de actorul principal, Ludovic Orban.
Acesta a apărut cam la 24 de ore după președintele Iohannis și a interpretat partitura ce i-a fost rezervată. S-a lăudat cu măsurile adoptate de Guvern, care au redus ritmul îmbolnăvirilor, după care, lăsând impresia că înțelege problema, a dat explicațiile pe care, cu siguranță, le-am fi putut primi încă din prima seară.
„Odată cu votul de învestitură prin care Guvernul şi-a recăpătat toate atribuţiile, avem posibilitatea să emitem acte normative cu valoare de lege, ordonanţe de urgenţă şi alte categorii de acte normative, de asemenea suntem în deplină capacitate de exerciţiu şi vom folosi această capacitate de exerciţiu pentru a continua măsurile care se impun pentru a reduce cât mai mult posibilitatea infectării cetăţenilor români cu COVID-19”, a spus premierul.
A fost o piesă de propagandă menită să-l readucă în prim-plan pe Ludovic Orban și să-i redea credibilitatea. Să ne arate că, în ciuda eșecului pe care l-a înregistrat cu declanșarea anticipatelor, în ciuda gafelor din ultimele zile „comandantul”, cum îl numea deputatul Florin Roman, este pregătit. Căci „atunci când eşti în război, şi este în război cu această epidemie, niciodată comandatul nu părăseşte linia frontului”.