★★★★ Mihai Eminescu, Scrisori, critici, vederile sale politice, Bacău, Ed. Vicovia şi Ed. Babel, 2012
Este vorba de ediţia a doua, anastatică, a două cărţi publicate de fraţii Şaraga la Iaşi în 1893, adică la numai 4 ani de la moartea lui Mihai Eminescu! Aceste două cărţi au fost fotocopiate cu acurateţe, pagină după pagină, de editorii de azi şi reunite într-un singur volum, pe care îl citim cu inevitabilă emoţie, ca şi cum ne-am întoarce în timp cu peste 100 de ani. Prima carte a fraţilor Şaraga (şi în acelaşi timp prima secţiune a volumului publicat recent) cuprinde scrisorile trimise de Mihai Eminescu şi mai ales de sora lui, Harieta, către Cornelia Emilian şi fiica sa, Cornelia, admiratoare şi susţinătoare (inclusiv financiar) ale poetului în ultimii lui ani de viaţă. Scrisorile lui Eminescu se remarcă prin stilul lor ceremonios, expresie epistolară a distanţei faţă de lume pe care şi-o ia poetul "nemuritor şi rece": "Cu părere de rău vă inştiinţez că sora mea, azi a noua zi, de când e foarte grav bolnavă, de inflamaţiune de plămăni. Suferinţa ei a împiedecat-o de-a vă da detalii despre afacerea cu care aţi bine-voit a o însărcina. Scusaţi-mă, vă rog, că nu v'am înştiinţat pănă astăzi, aşteptând să'i fie mai bine." La rândul ei, Harieta (care semnează Henriette) se defineşte prin patetism, printr-o dragoste mistică faţă de Mihai şi o gelozie neagră faţă de Veronica Micle, în care vede un personaj nefast în viaţa poetului. A doua carte editată de fraţii Şaraga (şi totodată a doua secţiune a volumului de acum) conţine articole politice ale lui Mihai Eminescu, impresionamte prin radicalitatea gândirii şi prin perspectiva filosofică adoptată în judecarea destinului României. Cunoaştem aceste articole din alte ediţii. Mai puţin cunoscute sunt documentele referitoare la boala şi moartea poetului, anexate la sfârşitul volumului. Ele ne ajută să retrăim un moment istoric ca şi cum i-am fi fost contemporani.