★★★★ Marian Munteanu, Folclorul detenţiei, Bucureşti, Ed. Valahia.
Marian Munteanu a intrat ca personaj în mitologia luptei anticomuniste de la noi. Cine ar putea uita figura christică, iluminată, pe care o avea când vorbea, în 1990, demonstranţilor din Piaţa Universităţii? Arestat abuziv de oamenii lui Ion Iliescu, bătut crunt de mineri, el şi-a păstrat seninătatea şi, după un timp, s-a retras din viaţa publică. Ce face în prezent? Sigur este că nu face comerţ cu arme, cum reiese din diverse zvonuri aflate încă în circulaţie. Nu întreţine relaţii cu personaje misterioase. Nu dispune, precum contele de Monte Cristo, de o avere fabuloasă secretă. Se ocupă de agricultură, studiază şi scrie. Intelectual de elită, format la şcoala lui Petre Ţuţea, el a publicat nu de mult o lucrare impresionantă, de 1150 de pagini format mare, despre reprezentarea detenţiei în folclorul românesc. Este vorba de un studiu etnologic savant, bazat pe o vastă documentaţie şi de o antologie de texte folclorice alese, transcrise şi ordonate cu competenţă. Ca să nu mai vorbim de aparatul critic, în special de glosarul care adaugă volumului o remarcabilă valoare lexicografică. Lucrarea ne creează posibilitatea de a afla mai multe despre noi înşine. Un singur exemplu: În sistemul juridic tradiţional românesc cea mai severă pedeapsă era considerată izgonirea (din ţară sau, mai frecvent, dintr-o comunitate sătească). Deci nu biciuire, nu întemniţare, nu spânzurare, ci alungare. Este o pedeapsă care ilustrează bunul-simţ ţărănesc şi care, fiind considerată extrem de aspră, dovedeşte ce puternic era, la predecesorii noştri, sentimentul apartenenţei la o comunitate. Legenda ★★★★★ Merită să faceţi orice sacrificiu ca să cumpăraţi această carte ★★★★ Ar fi păcat să n-o aveţi în bibliotecă ★★★ Puteţi să o citiţi, în lipsă de altceva ★★ Nu pierdeţi nimic dacă nu o citiţi ★ Dăruiţi-o unui duşman