Cei mai mulți europarlamentari care s-au opus intrării țării noastre în Spațiul Schengen sunt membri ai grupului Identitate şi Democraţie. Majoritatea eurodeputaților olandezi au votat în favoarea României.
Rezoluția privind intrarea României în Spațiul Schengen a primit marți un vot favorabil în Parlamentul European. Au fost 547 de voturi pentru, 49 împotrivă, iar 43 de eurodeputați s-au abținut.
Cine a votat împotrivă
Dintre cele 49 de voturi înregistrate împotriva rezoluţiei, cele mai multe, respectiv 31, au provenit de la membri ai grupului Identitate şi Democraţie, opt de la eurodeputaţi neafiliaţi, şase de la membri ai grupului Conservatorilor şi Reformiştilor Europeni (ECR) şi câte unul din grupurile Partidului Popular European (PPE), Renew, Verzi şi Stânga.
Tot din grupul Identitate şi Democraţie sunt şi cei mai mulţi eurodeputaţi care s-au abţinut de la vot, respectiv 21. De asemenea, s-au abţinut de la vot cinci membri ai grupului Renew, câte trei membri ai grupurilor ECR şi Stânga şi un membru al grupului Verzilor.
Potrivit eurodeputatului Siegfried Mureşan (grupul PPE), dintre europarlamentarii olandezi, prezenţi marţi la votul privind rezoluţia privind aderarea României şi Bulgariei la Schengen, 15 au votat 'pentru, doar patru împotrivă, în timp ce şase s-au abţinut.
„Acesta este un mesaj pentru Guvernul Rutte: majoritatea europarlamentarilor olandezi, votaţi direct de cetăţeni, vor România în Schengen'', a afirmat Siegfried Mureşan.
Urmează decizia finală
Premierul Nicolae Ciucă a declarat imediat după votul din Parlamentul European că această rezoluție arată clar că România a îndeplinit toate condițiile necesare pentru aderarea la Schengen. „Rezoluţia adoptată azi în Parlamentul European privind aderarea României şi Bulgariei la Schengen reconfirmă faptul că aşteptările noastre sunt justificate şi legitime. Sunt îndeplinite condiţiile necesare. Decizia ar trebui luată", a afirmat Nicolae Ciucă, într-o postare pe Facebook.
În prezent, toate statele membre ale UE, cu excepţia Bulgariei, Croaţiei, Ciprului, Irlandei şi României, fac parte din spaţiul Schengen. Acesta include, de asemenea, state care nu sunt membre ale blocului comunitar european (Islanda, Norvegia, Elveţia şi Liechtenstein).
Parlamentul European a cerut constant ca Bulgaria şi România să fie pe deplin admise în spaţiul Schengen, de exemplu în rezoluţia din 2018 pe această temă, în rezoluţia din 2020 referitoare la situaţia spaţiului Schengen în contextul pandemiei de COVID-19 şi într-un raport din 2021 privind funcţionarea spaţiului de liberă circulaţie. Votul final în ceea ce privește aderarea României la Schengen va fi dat pe 8 decembrie, potrivit Agerpres.