Cu excepția Evenimentului zilei, instituțiile noastre de presă au trecut cu vederea evenimentul deosebit pe care-l reprezintă recunoașterea de către Ion Iliescu a adevărului că pe teritoriul României au existat închisori CIA, aprobate de la înaltul nivel al Președinției.
Ion Iliescu a făcut declarația nu într-un ziar românesc, condamnat, ca ziar băștinaș, să nu treacă știrea dincolo de hotarele țării, ci în Der Spiegel, publicație nemțească, de rezonanță internațională.
Pentru a înțelege importanța ieșită din comun a spuselor lui Ion Iliescu voi reproduce mai jos textul postat de mine pe cristoiublog.ro, joi, 11 decembrie 2014: „Cît timp va mai putea nega România implicarea în Scandalul închisorilor CIA? Dat publicității marți, 9 decembrie 2014, în Statele Unite, Executive Summary, rezumatul de 525 de pagini ale Raportului de 6.700 de pagini, intitulat Committeee Study of the Central Intelligence Agency’s Detention and Interogation Program, realizat de Senate Committee on Intelligence (Comisia de control parlamentar a Serviciilor secrete americane, înființată în 1975, după constatarea că Agenția Centrală de Investigații (CIA) o luase razna, riscînd să se transforme în Poliție Politică), la capătul unei investigații de trei ani – între 2009 și 2012 – în care s-au cercetat, printre altele, 6,2 milioane de pagini de documente și fotografii, acuză Programul ilegal al CIA din anii 2002 – 2009 de a fi folosit țări aliate Americii drept închisori negre, în care ofițeri ai Agenției au practicat tortura în deplină libertate, dat fiind că pe teritoriul țărilor respective puteau practica tortura fără probleme (Legea americană interzice folosirea torturii pe teritoriul american). Ca urmare a negocierilor dintre Senat și Casa Albă, numele țărilor care au servit drept închisori CIA au fost scoase din Rezumatul dat publicității. Ele există în Raportul, încă secretizat, de 6.700 de pagini. Printre ele se numără și România. Ba chiar potrivit unor scurgeri în presa americană, despre România sunt pagini strașnice (țara noastră a fost zeloasă, ca de obicei, cînd vine vorba de Stăpîn) de amănunte, inclusiv cele privind mituirea unor demnitari. Cunoscînd istoria unor astfel de documente, mai mult ca sigur, presa americană va da și fragmente din Raportul desecretizat. Dar nu numai atît, în virtutea Freedom of Information Act (FOIA) și Mandatory Declassification Review, măsurile legale de obținere a unui act secret spre desecretizare, mai mult ca sigur, partea cu țările aliate va ajunge sub privirile opiniei publice. Dar nu numai atît. Organisme precum Amnesty International, Consiliul Europei, Parlamentul European, care au anchetat închisorile CIA – și pe drept cuvînt, deoarece folosirea torturii e interzisă pe plan internațional – se vor grăbi să ceară Raportul secretizat pentru a trage la răspundere țările care au găzduit închisori CIA. Bănuind că așa se va întîmpla, Polonia și Lituania s-au grăbit să recunoască faptul c-au avut închisori CIA pe teritoriul național. România, prin vocea fostului președinte Ion Iliescu, sub mandatul căruia s-au instalat la noi centre de tortură CIA, neagă deocamdată cele spuse în Raportul Senatului. Cît o va mai putea ține așa, în condițiile în care în Raportul unei Comisii senatoriale, România e trecută printre cele mai harnice la încălcarea Legilor internaționale?”
Mai multe puteţi citi pe blogul personal al jurnalistului Ioan Cristoiu.