Instituțiile UE au ezitat să trimită notificări EPPO
Pe măsură ce EPPO își intensifică activitățile, numărul cazurilor care trec la următorii pași – 139 de rechizitori în 2023 și 48 de condamnări – este încă scăzut. Dar cifrele transmit un mesaj clar: suntem abia la început.
Noua instituție a UE a început investigarea și urmărirea penală a abaterilor cu fonduri UE în iunie 2021. Sute de cazuri legate de banii UE cheltuiți în statele membre, fie ca subvenții agricole, ca subvenții din fondul de recuperare Covid sau sub formă de licitații, sunt în derulare, dar sunt analizate și infracțiuni împotriva veniturilor UE, inclusiv TVA și fraudă vamală.
Comisia Europeană, Parlamentul European și alte instituții ale UE au ezitat să trimită notificări noului organism, cu privire la posibile cazuri de fraudă. Ei contestă, de asemenea, estimările ridicate ale fraudei ale lui Kovesi.
Într-un interviu pentru Follow the Money, procurorul-șef al EPPO arată foarte clar că este timpul ca instituția pe care o conduce să-și intre pe deplin în drepturi.
Kovesi, devenind primul procuror șef al Europei
Kovesi, în vârstă de 50 de ani, s-a mai confruntat cu opoziția la acțiunile pe care le desfășoară. Între 2013 și 2018 a fost procuror-șef al Direcției Naționale Anticorupție a României, unde a condus o lupta împotriva elitei corupte din țară. Originară din dealurile împădurite ale Transilvaniei, Kövesi a câștigat o medalie de argint cu echipa de baschet sub 16 ani a României la campionatele europene din 1989. Ea a continuat să studieze dreptul și a început să lucreze la parchet, despre care i s-a spus că „nu este pentru femei”. La 33 de ani, a fost prima femeie din România care a ocupat funcția de procuror general. La mai mult de un deceniu de la acel moment, în 2019, țările UE au numit- o ca prim procuror șef european.
În calitate de procuror șef, ați început să înființați EPPO în urmă cu mai bine de patru ani. V-a surprins numărul uluitor de cazuri de fraudă și corupție?
Nu. Când am fost numită, estimarea era că EPPO ar trebui să înceapă cu 30 de persoane și un buget de aproximativ 8 milioane de euro. Am spus, că acest lucru nu este posibil. Ce vrem să facem? Vrem să avem o instituție „drăguță” a UE doar pentru a spune că o avem sau vrem să fim serioși și să construim o instituție foarte puternică, independentă și eficientă?
„Am procesat peste 4.100 de sesizări legate de infracțiuni”
Estimarea bugetară s-a bazat pe statistici care nu erau cu adevărat realiste. S-a spus că vom avea în jur de 200 până la 300 de cazuri pe an pentru toate statele membre ale UE. Dar la procuratura specializată din România aveam în jur de 1.500 de cazuri de fraudă legate de UE, pe an. Deci, pentru mine, era clar că estimarea a fost nerealistă. Am spus că vom avea în jur de 2.000 de investigații anual.
Acum, dacă te uiți la raportul anual pentru 2023, veți vedea că am procesat peste 4.100 de sesizări legate de infracțiuni – o creștere cu 26% față de 2022. Nu doar numărul cazurilor a fost subestimat, ci și nivelul și creșterea fraudei financiare. Când te uiți la toate investigațiile în curs, daunele estimate sunt de 19,27 miliarde de euro [în total].
Aceste cifre sunt într-adevăr mult mai mari decât notificase Comisia în trecut. Am raportat despre scrisoarea pe care ați trimis-o secretarului general al Comisiei Europene pe această temă. Dar în răspunsul lor din 4 ianuarie, primit de Follow the Money, ei vă contestă cifrele și spun că ați folosit standarde diferite pentru diferite țări. Cum evaluezi diferențele? Înainte de crearea EPPO... ne puteam baza doar pe statisticile Comisiei. Acum, avem 42 de birouri în 22 de state membre și principala noastră competență este de a face aceste investigații și de a estima pagubele. Avem linii directoare interne clare pentru a ne asigura că toți procurorii noștri respectă aceleași reguli.
Cine sunt principalii inamici
Deci ceea ce aș spune este: nu-l ucide pe mesager. După trei ani de operațiuni, am văzut că întreaga arhitectură care a fost pusă în aplicare pentru prevenirea fraudei și pentru recuperarea banilor poate fi îmbunătățită. EPPO nu poate face asta. Recuperarea banilor este responsabilitatea Comisiei și a autorităților naționale. Motivul pentru care am trimis scrisoarea noastră către Comisie a fost să subliniem că există posibilitatea de a recupera mai mulți bani. În acest sens, ar trebui să fie mulțumiți că am trimis acea scrisoare.
În raportul tău anual spui că vrei să treci de la „urmăriți banii” la „concentrați-vă pe bani”. Ai putea explica ce vrei să spui?
Râd pentru că numele publicației tale este... „urmăriți banii” (..evident că de aceea aducem subiectul în discuție) ...
Oh da.
Principalii noștri inamici sunt grupurile criminale organizate.
„Mafia și grupurile criminale și-au redefinit recent activitatea”
Există tendința de a spune că există două lumi criminale separate. Pe de o parte, traficanții de droguri și traficanții de ființe umane, iar pe de altă parte, criminalitatea financiară. Dar acestea nu sunt două lumi criminale separate. Crima organizată gravă nu poate exista fără infracțiunea financiară. În investigațiile noastre, vedem, de exemplu, că operațiunile complexe de fraudă în domeniul TVA sunt finanțate cu bani obținuți din alte activități infracționale sau, uneori, vedem aceiași operatori spălând banii din frauda TVA și din alte activități infracționale.
Am văzut în cazurile noastre că mafia și grupurile criminale și-au redefinit recent activitatea. Traficul de droguri este prea riscant din cauza pedepselor lungi cu închisoarea. Așa că au început fraudele financiare, cum ar fi frauda cu TVA și frauda legată de fondurile UE. Membrii acestor grupuri criminale consideră că acestea sunt sectoare „fără riscuri”. Este doar o chestiune de a găsi un contabil bun, un avocat bun și pe cineva care să știe să vorbească și să poți câștiga bani buni.
„Europa pierde în jur de 60 de miliarde de euro”
Cu cât acești criminali pot câștiga mai mulți bani spălându-i, cu atât devin mai puternici și cu atât devin mai agresivi. Pe măsură ce nivelul criminalității și al violenței cresc, cu atât fenomenul infracțional devine mai scump pentru societate.
Potrivit estimărilor Europol, Europa pierde în jur de 60 de miliarde de euro doar din frauda cu TVA, dar asta a fost an de an, timp de decenii.
Prin urmare, strategia noastră ar trebui să fie să le paralizăm capacitatea financiară. Și cu cât EPPO este mai puternic, cu atât mai bine pentru banii noștri și pentru propria noastră securitate.
„Există întotdeauna o legătură puternică între acest tip de criminalitate și corupție”
În trecut, am văzut că o conduită incorectă cu fondurile UE alimentează și corupția la nivelurile puterii politice. Vezi așa ceva întâmplându-se și acum?
Există întotdeauna o legătură puternică între acest tip de criminalitate și corupție. Nu poți avea o schemă uriașă de TVA în vigoare dacă nu plătești mită undeva; în serviciile vamale sau în administrația fiscală atunci când sunteți verificat corespunzător. Și este corupție peste tot, nu există țară curată. Dacă nu sunt raportate cazuri, fie nu există o detectare bună a cazurilor, fie acestea nu sunt notificate. Nu există altă explicație.
Notați în raportul dumneavoastră anual că, pentru fraudele legate de fondul de recuperare COVID, rata de raportare de la instituțiile UE „a fost minimă”. În total, ați primit doar șapte rapoarte de infracțiuni de la Comisia Europeană și zero de la Parlamentul European. Ați văzut cazuri în care ceva nu a fost raportat și care ar fi trebuit să fie?
Față de rapoartele pe care le primim de la autoritățile naționale, dar și față de informațiile pe care le primim de la părți private, numărul [de sesizări de infracțiuni pe care le primim de la instituțiile UE] nu este foarte mare. Am început niște investigații din oficiu pe baza articolelor din ziar. Acesta a fost cazul, de exemplu, când o organizație criminală din România a folosit fonduri UE destinate dezvoltării Deltei Dunării pentru alte proiecte. Dar, în general, ne este foarte greu să știm dacă un caz nu a fost raportat de instituții pentru că nu a fost depistat, sau dacă a fost depistat și nu a fost raportat.
Kovesi: „Nu aș spune că este rea voință în acest moment”
La Follow the Money ne-am uitat și la Parlamentul European. Se pare că multe cazuri potențiale de fraudă nu sunt niciodată transmise procurorilor, cum ar fi cei ai EPPO. Ce spune asta despre integritatea acestei instituții?
Îmi este greu să comentez acest lucru pentru că, într-un fel, suntem noi. Dacă veți compara statisticile din acest an cu cele din primul an, există mai multă conștientizare în instituțiile, organele și agențiile UE că EPPO există, dar și despre ce poate face. Așa că să sperăm că și raportarea cazurilor va crește. Nu aș spune că este rea voință în acest moment. Ceea ce am văzut anterior cu unele state membre, este că, după ce am vorbit cu ele, au început să raporteze mai multe. Așa că asta facem și cu instituțiile UE. Dar, după cum am spus, dacă identifică fraudă, ei au obligația de a raporta acest lucru către EPPO. Există vreo modalitate de a încuraja acest lucru? De exemplu, dacă observați că o instituție nu respectă această obligație?
Asta e foarte greu. În aceste situații, ne bazăm mai ales pe jurnaliști, pe cetățeni și pe avertizori pentru a raporta cazurile. Ei ne pot ajuta. Evaluăm foarte bine toate informațiile pe care le primim. Și urmărim și toate articolele, mai ales de la acei jurnaliști care fac investigații.
Una dintre acele investigații pe care EPPO a început după plângerile cetățenilor a fost cea a înțelegerii dintre Comisie și compania farmaceutică Pfizer cu privire la vaccinurile Covid. Există vreun progres în acest caz?
Am primit sute de reclamații în acest sens. De aceea am deschis o anchetă. Ancheta este încă în curs. Este un caz complex. În acest moment nu putem spune nimic mai mult pentru că încă lucrăm la caz. Singurul motiv pentru care am anunțat faptul că am deschis această anchetă este că au continuat să fie depuse atât de multe plângeri, ceea ce ne folosea resursele.
Kovesi: „A spus că acest caz nu este de competența noastră”
Cum ați compara presiunea politică pe care o experimentați în slujba dvs. actuală cu experiența dvs. în organul de supraveghere a corupției din România?
Nu există diferențe mari între statele membre UE când este vorba de tendința de a influența activitatea justiției. Acum avem o situație în Croația, în care anchetăm funcționari publici din Ministerul Culturii. Pe parcursul celor trei ani de operațiuni, biroul nostru din Croația a investigat mai mulți foști miniștri și, de asemenea, funcționari publici.
Prim-ministrul croat [Andrej Plenković] a spus că acest caz nu este de competența noastră, că autoritățile naționale ar trebui să deschidă un dosar. Așa că am reacționat, spunând că sper că premierul nu încurajează autoritățile naționale să concureze cu EPPO.
„Suntem aici pentru a proteja banii europenilor”
Personal, nu simt presiune pentru că m-am obișnuit cu asta. Dar ori de câte ori este în joc independența EPPO, voi reacționa: aceasta este o linie roșie pentru mine. Dacă cineva are îndoieli cu privire la competența noastră, ar trebui să se adreseze Curții Europene de Justiție.
Simți că ai zguduit puțin lucrurile de când a început EPPO? Au început oamenii sau instituțiile să se comporte diferit?
Nu știu dacă veți lua asta în serios sau ca o glumă, dar de când am fost numită, mi-am pierdut mulți prieteni din cauza investigațiilor noastre. Dar bine. Suntem aici pentru a proteja banii europenilor. Suntem plătiți să facem investigații și să ne facem treaba. Și asta facem. Uneori primim sprijin, alteori nu.
Singurul lucru care contează pentru noi este să câștigăm inimile și încrederea cetățenilor. Putem face asta doar dacă suntem onești și dacă performam bine și dacă putem demonstra că legea este egală pentru toată lumea.