CHRISTIAN MITITELU: Lupta de la Kiev

O Ucraină dezbinată poate fi vulnerabilă în faţa noii politici externe a Rusiei.

Protagoniştii Revoluţ iei Portocalii, care a dat o orientare prooccidentală Ucrainei, se joacă cu focul. Preşedintele Iuşcenko şi premierul Iulia Timoşenko, eterni rivali, sunt din nou la cuţite. Fragila lor coaliţie guvernamentală s-a destră mat. Criza georgiană a adâncit clivajul. Preşedintele Iuşcenko s-a solidarizat cu omologul său georgian, Saakaşvili, şi a încercat să impună restricţii flotei ruseşti, găzduită prin acord în portul ucrainean Sevastopol.

Timoşenko nu a condamnat acţiunile Moscovei; în schimb, s-a deplasat în zone rusofone, promiţând că, sub conducerea ei, Ucraina nu se va lăsa antrenată în conflicte externe. De aici zvonurile că a încheiat o înţelegere cu Kremlinul, promiţând o politică mai conciliantă, inclusiv în chestiunea bazei navale de la Sevastopol, în schimbul unei scumpiri moderate a gazului rusesc şi, poate, a unui sprijin pentru ambiţiile ei prezidenţiale.

Preşedinţia de la Kiev o acuză pe dna Timoşenko de trădare. Premierul a ripostat, sprijinind alături de partidul lui Victor Ianukovici, omul Moscovei, propuneri legislative menite să reducă atribuţiile preşedintelui, în sensul de a-l priva de controlul asupra apărării, externelor şi serviciilor secrete. Ca urmare, Iuşcenko şi-a retras partidul de la guvernare. Dacă dna Timoşenko nu poate forma altă coaliţie până la finele lunii, vor urma alegeri parlamentare pentru a treia oară în decurs de trei ani.

Între timp, la Simferopol, capitala Crimeii, atribuită fostei RSS Ucraineană în 1954, consulatul rusesc eliberează paşapoarte celor interesaţi. Sunt destui, ruşii formând populaţia majoritară a regiunii şi vârful de lance al puternicului curent anti-NATO. Criza alimentează un sentiment de nesiguranţă, pe fondul relaţiilor încordate şi al noii politici anunţate de Moscova. În aceste condiţii, Kievul a trebuit să se mulţumească la recentul Summit Ucraina-UE cu perspectiva unui acord de asociere, care nu duce automat la primirea în UE. Iar momentul aderării la NATO, făgăduită la Bucureşti, se îndepărtează şi mai mult.