Preşedintele Franţei militează pentru o nouă ordine financiară mondială. Avem de a face cu o criză mondială, spune dl Sarkozy şi trebuie să găsim soluţii mondiale.
La viitorul summit transatlantic din decembrie, dl Sarkozy, care se va afla la finalul mandatului în baza căruia asigură preşedinţia UE, vrea să pună în discuţie reaşezarea capitalismului pe baze noi. Propunerea este controversată. E greu de crezut că establishmentul american va accepta ideea unui supraorganism mondial de reglementare a pieţelor financiare.
Apologeţii sistemului actual se tem că o asemenea construcţie ar îngreuna circulaţia capitalului şi ar afecta concurenţa internaţională şi comerţul liber. Pentru ei, soluţia realistă rămâne tot supravegherea pieţei la nivel naţional. (Este ceea ce susţine şi Preşedintele Băsescu, care respinge ideea unui „tutore” internaţional, deşi România vrea să adopte euro).
Până la reaşezarea capitalismului, ţările din zona euro iau una câte una măsuri punctuale pentru a-şi recapitaliza băncile aflate în dificultate şi a elimina gripajul care ameninţă funcţionarea economiilor. Gripajul nu se opreşete însă la graniţele lor. Se întinde spre răsărit.
Dintre ţările care au aderat recent la UE, cea mai afectată pare Ungaria. Ungaria are încă de pe vremea comunismului mari datorii externe. După aderarea la UE guvernul socialist s-a lansat în cheltuieli nesustenabile. Deficitul bugetar a scăpat de sub control. Temându-se de instabilitate, investitorii şi băncile străine îşi retrag capitalurile.
Băncile ungare nu pot compensa această pierdere; sunt somate să ramburseze credite, fără să aibe certitudinea că pot contracta împrumuturi noi. în aceste circumstanţe moneda naţională a pierdut din valoare. Ca urmare, rambursarea creditelor externe contractate cu uşurinţă costă mai mult. Vor plăti rate usturătoare şi majoritatea ungurilor: au luat credite ipotecare în euro sau în franci elveţieni când forinţul stătea mai bine.
Cum Ungaria este strâns legată economic de zona euro, deşi nu face parte din ea, Banca Centrală Europeană îi oferă un credit de 5 milioarde de euro. Măsura reflectă îngrijorarea că turbulenţele care s-ar putea produce în Europa răsăriteană riscă să afecteze ansamblul economiei UE.
Acesta este şi mesajul preşedintelui Băncii Europene de Reconstrucţie (BERD), Thomas Mirow, care îndeamnă ţările mai bine plasate să sprijine economiile mai firave din estul Europei. Băncile vesteuropene care întâmpină dificultăţi s-au implantat în noile ţări membre ale UE din Europa răsăriteană, jucând un rol important în dezvoltarea sistemului bancar. în situaţia în care creditele interbancare funcţionează atât de greu la centru, se pune întrebarea în ce măsură îşi vor sprijini aceste bănci sucursalele esteeuropene. Dl Mirow recomandă ca atunci când se decid măsuri de recapitalizare a băncilor vesteuropene să se ia în calcul şi situaţia avanposturilor lor din răsărit.
Ucraina, cu o inflaţie anuală de 25%, este şi mai vulnerabilă. Băncile au probleme de refinanţare. începe să se plafoneze şi altă sursă financiară importantă, investiţiile străine. Preţul oţelului, principalul export al ţării, a scăzut odată cu cererea mondială. Pe deasupra, luptele intestine din coaliţia portocalie generează instabilitate politică. Kievul încearcă să obţină un credit de 16 miliarde de dolari de la Fondul Monetar Internaţional.
Până şi Rusia, care dă lecţii occidentului, este afectată de criza financiară, sau cel puţin oligarhii pe care se sprijină întreaga construcţie plolitică a lui Vladimir Putin. Bursa a înregistrat pierderi importante. Roman Abramovici ar fi pierdut jumătate din avere. Cel mai bogat oligarh, Oleg Deripaska trebuie să ramburseze 2 miliarde de dolari băncilor occidentale până la finele lunii, fără de care va fi nevoit să cedeze un sfert din acţiunile trustului său de nichel.
Unele bănci folosesc sumele injectate pe piaţă pentru a cumpăra valută în loc să relanseze piaţa de credite interbancare. Altele amână de la o zi la alta deponenţii care vor să-şi retragă banii. Presa consemnează că pentru prima oară vânzările de maşini Porshe au scăzut de la opt la una singură pe săptămână. Suflă un vânt rece înspre răsărit.