Chişinăul în genunchi: Moscova recrutează soldaţi pentru Armata Rusă din Republica Moldova | PULSUL PLANETEI

La câteva zile de la vizita discretă a viceprim-ministrului Afacerilor Externe rus, Grigori Karasin, la Chişinău, mass-media din Republica Moldova a sărit în aer după ce a putut proba şi confirma recrutarea de cetăţeni ai Republicii Moldova ca militari pentru Armata Rusă.

 Astfel, deschide.md a fotografiat şi difuzat o poză făcută la Tighina, oraş din zona de control a conflictului de pe Nistru, aflat sub administraţia separatistă, unde militarii ruşi desfăşoară campanii de recrutare a cetăţenilor din întreaga Republica Moldova în Armata Rusă. În fotografie se poate observa cum indivizi îmbrăcați în uniforme militare ale Federației Ruse stau lângă nişte corturi de campanie, iar, alături, se află două steaguri: unul al Federației Ruse, iar altul al forțelor de Menținere a Păcii din Zona de Securitate. Tot acolo se observă un panou pe care este scris: „Înrolăm cetățeni în serviciul militar prin contract al Federației Ruse”. Viceprim-ministrul pentru reintegrare, George Bălan, a confirmat veridicitatea acestei fotografii, declarând că știe despre această campanie, însă o reacție oficială va veni mai târziu.

Republica Moldova se confruntă din ce în ce mai puternic cu problema mercenarilor, voluntarilor cu pregătire militară în teatre de război, care se vor reîntoarce în ţară cu pregătirea făcută. Dealtfel, Serviciul de Informaţii şi Securitate a dat publicităţii capturarea unor asemenea mercenari, care au luptat în regiunea separatistă Donbas şi au revenit acasă. Ei provin atât din Republica Moldova, din teritoriul aflat sub controlul autorităţilor legitime de la Chişinău, dar cu precădere din zona autonomiei găgăuze. Despre această regiune se ştie despre recrutări şi pregătirea de mercenari şi voluntari în regiunea separatistă nistreană. Este însă pentru prima dată când avem direct recrutarea unor civili pe teritoriul Republicii Moldova de către Armata Rusă.

Cooperarea cu Ucraina a dus la numeroase informaţii referitoare la luptători provenind din Republica Moldova, recrutaţi în diferite formate, şi trimişi pe teren în zona separatistă. Rusia se comportă în tot spaţiul sovietic ca şi cum ar fi propriul teritoriu şi ar recruta pentru Armata Sovietică. Interesant este însă că subiectul nu a fost ridicat în discuţiile cu viceministrul de Externe rus, şi nici ambasadorul Federaţiei Ruse de la Chişinău nu a fost chemat la MAE al Republicii Moldova pentru a i se înmâna o notă de protest în acest sens.

În schimb, în Parlamentul Republicii Moldova, la cererea unei alianţe de stânga formate între Partidul Democrat şi PSRM respectiv PCRM, s-a adopta o Declaraţie privind suveranitatea, independenţa şi neutralitatea Republicii Moldova în care se anunţă o legislaţie secundară pentru a sancţiona pe toţi cei ce contestă aceste elemente constituţionale. În declaraţia care rupe din nou coaliţia guvernamentală de la Chişinău, se menţionează despre „poporul multisecular moldovenesc”, o reînviere a teoriei moldovenismului, prin care Parlamentul Republicii Moldova lansează, din nou, teoria moldovenilor diferiţi de români şi lansează revendicări asupra principatului Moldova, adică revendicări la adresa celor doi vecini ai săi, România şi Ucraina.

Departe de linia pro-europeană în care s-a lansat, fără nici un pic de deferenţă faţă de Bucureştiul care îi oferă ajutor umanitar şi nerambursabil, de dragul de a face pe plac Rusiei, socialiştilor lui Dodon şi comuniştilor lui Voronin, PDM se lansează în declaraţii fără valoare juridică dar cu simbolistică politică profundă în tentativa de a condamna orice cetăţean care ar dori relaţii mai apropiate sau integrarea în NATO sau care ar discuta perspectiva unirii cu România, după manifestaţiile din 27 martie. Nimeni însă nu pune problema unei declaraţii a Parlamentului care să ceară retragerea trupelor ruse din Republica Moldova, să condamne şi să sancţioneze separatismul şi nu păzeşte atributele suverane efective ale Republicii Moldova asupra întregului său teritoriu.

Opiniile exprimate în paginile ziarului aparțin autorilor.