Inteligența artificială este un subiect care a luat cu asalt întreaga lume. Evoluția tehnologiei a schimbat regulile pe care le cunoaștem la nivelul multor industrii. De departe, cel mai cunoscut sistem de AI este Chat GPT, un sistem care a devenit o parte importantă din viața multor oameni. Pe această tema s-a bazat noul episod al podcastului „Esențial”, difuzat pe canalul de Youtube „Hai România”.
Invitatul special al acestei ediții a fost Ovidiu Călin, profesor și cercetător în matematică și inteligență artificială. Acesta are o experiență vastă și a ocupat poziția de lector la cele mai mari universități din lume. De peste 18 ani, predă la Eastern Michigan University. De asemenea, pentru câțiva ani a activat și în cadrul Princeton University.
Chat GPT, o bază statistică
Potrivit expertului, inteligența artificială este un concept ce datează de peste 70 de ani. De asemenea, Chat GPT nu este o idee nouă, în ciuda nivelului la care tehnologia se află în prezent.
„Ideea de Chat GPT nu este nouă. Ceea ce este într-adevăr esențial în Chat GPT este magnitudinea la care se lucrează și că cineva a fost destul de nebun să investească enorm de multe resurse să facă un astfel de program. Eu am încercat înainte de 2020. Aveam un fel de Chat GPT, o rețea neuronală pentru care am lucrat 7 ore pe un laptop obișnuit. În final, era în stare să producă poezii, să vorbească în statistici”, a precizat Ovidiu Călin.
Specialistul a precizat că Chat GPT, la fel ca alte sisteme, funcționează după statistici și după o probabilitate bine calculată. „Fiecare literă din alfabet într-o anumită limbă cere o altă literă cu o anumită probabilitate. Există tabele de probabilitate în toate limbile, dar în limba engleză sunt foarte bine cunoscute și studiate. De exemplu, litera <T> în engleză cere cu probabilitate maximă litera <H>, cum ar fi <the> sau <think>. Există tabele, o matrice cu literele orizontale și verticale și acolo treci care este probabilitatea ca o anumită literă să fie urmată de alta. Chat GPT este o bază statistică, nu este o bază rațională, cum ar credea lumea”, a explicat cercetătorul.
Programarea viitorului
Chat GPT nu funcționează la fel ca și creierul uman, ci printr-o multitudine de statistici și posibile variabile. Potrivit specialistului, inteligența artificială este programarea viitorului care schimbă paradigmele trecutului. „La nivel de programare, înainte introduceam regulile și obțineam rezultatele. Acum este fix invers. Introducem rezultatul sau datele și obținem regulile cu care putem face orice. Cu toți senzorii care există pe piață, acum poți să colectezi date din orice domeniu extrem de ieftin. Se va ajunge extrem de departe în acest mod”, a spus invitatul podcastului.
Modele precum Chat GPT au existat de mult pe piață. Totuși, Sam Altman, un tânăr milionar american a venit cu o idee de a implementa acest sistem la dimensiuni mai mari. „Sam Altman a venit cu ideea de a face o rețea neuronală mai mare, cu o capacitate suficient de mare încât să poată fi antrenată cu toate informațiile valabile pe internet până în anul 2021. Un an jumătate a durat antrenarea sistemului și strângerea datelor pe niște computere enorme. Așa s-a ajuns la ceea ce s-a numit Chat GPT 2. Acum avem Chat GPT 4 care lucrează și cu imagini, lucrurile sunt mult mai complexe”, a precizat Ovidiu Călin.
General Artificial Intelligence
Investiția pentru realizarea modelului Chat GPT s-a ridicat la miliarde de dolari. Dar, ambițiile industriei sunt acum mult mai mari. Companiile vor să depășească nivelurile actuale și să dezvolte „general artificial intelligence”, un sistem care să nu aibă bariere, să poată realiza absolut orice.
„Chat GPT face lucrurile pe bază statistică, poate să programeze, să realizeze imagini din cuvinte. Dar, acest sistem nu poate, de exemplu, să-ți facă o programare la doctor. Există alți asistenți care pot face acest lucru și exemplele pot continua. Ei bine, ei își doresc să înglobeze totul sub același AI. Acesta ar urma să fie un agent ce va servi întreaga lume. Mai exact, toată cunoștința lumii va fi încorporată într-un singur loc. Dar, nu vorbim doar de cunoștințe, ci și de skill-uri”, a spus cercetătorul.
Un astfel de proiect la un nivel atât de mare vine cu provocări. Un prim aspect este nevoia de a antrena tehnologia pe o bază de date și mai mare decât până acum. De asemenea, este și problema consumului de energie. „Cea mai mare provocare la acest proiect este cantitatea de energie electrică necesară pentru a ține computerele uriașe în funcțiune atâta timp. Consumul devine din ce în ce mai mare încât companiile care fac astfel de lucruri s-au gândit să cumpere sau să închirieze anumite atomocentrale. Îți trebuie o atomocentrală ca să-ți dea energia electrică necesară pentru a-ți rula programul”, a explicat Ovidiu.