Darius Vâlcov a fost primar al municipiului Slatina pe când era membru PDL. În 2012, atunci când USL-ul a venit la putere, Vâlcov a trecut în tabăra PSD. A devenit ministru al bugetului și ministru de finanțe în guvernele Ponta și consilier al fostului premier Viorica Dăncilă. Vâlcov nu a adunat în portofoliu doar demnități, ci și dosare penale și procese. În unele a fost achitat, în altele condamnat.
Toate faptele pentru care a ajuns în fața instanțelor de judecată sunt fapte de corupție. Mită, trafic de influență, instigare la evaziune fiscală și altele la fel. A primit o condamnare de 6 ani și 6 luni de la Tribunalul Dolj, însă sentința nu este definitivă.
A mai fost condamnat la 8 ani de închisoare, pe fond, de Înalta Curte de Casație și Justiție. La ultima sentință a făcut apel la completul de 5 judecători. Apelul a început să fie judecat acum doi ani, dar s-a oprit după numai 6 luni. La vremea aia, în octombrie 2019, în unanimitate, judecătorii au decis să ceară lămuriri de la Curtea Europeană de Justiție, CJUE. Motivul, completurile de 3 judecători nelegal constituite pe motiv de specializare a judecătorilor. Sau de nespecializare, adică judecători care nu se pricep la cauze cu fraude financiare, fonduri europene și corupție.
Procesul a fost suspendat până la începutul acestui an, când instanța a citat părțile pentru discutarea repunerii pe rol a apelurilor formulate de inculpați, dar și de DNA. Toți au fost nemulțumiți de decizia completului de 3 judecători. Unii consideră că au primit prea mult, ceilalți consideră că s-a dat prea puțin. Cum spuneam, Vâlcov a luat o condamnare de 8 ani cu executare.
Solicitare incredibilă făcută de avocatul lui Vâlcov
Luni dimineață, a fost al treilea termen în dosarul 790/1/2019 de la reluarea procesului. La primele două termene s-a dat amânare. Amânare s-a dat și de data aceasta, însă nu pentru repunerea pe rol a cauzei, ci pentru că avocatul lui Vâlcov, Adrian Andrei Georgescu, a venit cu o solicitare bombă. A cerut apel cu prioritate pentru anularea în totalitate a sentinței date de completul de 3 judecători și retrimiterea dosarului spre rejudecare înapoi la fond.
Solicitarea a luat prin surprindere instanța. Completul de 5 a cerut o pauză pentru analizarea solicitării. După aproximativ o oră, judecătorii au revenit în sală și au dat cuvântul avocaților pentru susținerea cererii. “Sancțiunea, în cazul în care un dosar este judecat de o secție sau complet neautorizat este nulitatea absolută”, a susținut avocatul Georgescu, evocând o decizie a unui complet civil al ÎCCJ. “Apărarea consideră că hotărârea primei instanțe este nulă.”, a concluzionat avocatul lui Vâlcov.
În pledoarie a mai invocat și deciziile CEDO care au prioritate față de deciziile CJUE, care CJUE cere judecătorilor din țările membre UE să nu țină cont de deciziile Curții Constituționale cu privire la completurile nelegal constituite când e vorba despre infracțiuni cu bani europeni sau de corupție. Iar CEDO sancționează restricționarea accesului la un proces echitabil al inculpaților. În concluzie, s-a solicitat admiterea apelului și retrimiterea cauzei la rejudecare.
Solicitarea a fost susținută și de ceilalți avocați ai inculpaților. Toți inculpații au fost în sală cu excepția lui Darius Vâlcov. Instanța a dat cuvântul inclusiv inculpaților care au confirmat susținerile avocaților lor.
DNA se opune. "Ne învârtim într-un cerc vicios"
A urmat procurorul DNA să își spună opinia. Acesta a cerut respingerea solicitării apărării. “Decizia CJUE are prioritate în fața deciziilor Curții Constituționale.(…) Dați-mi voie să vă solicit să interpretați strict literal decizia la care face referire apărare privind nulitatea absolută a deciziei completelor nespecializate. Ne putem raporta la o nulitate relativă, sens în care ar fi trebuit dovedită și o vătămare, vătămare care nu ar fi putut fi acoperită în faza apelului”, a susținut procuroarea DNA.
Parchetul a solicitat instanței să lase în neaplicare legea internă în favoarea legii Uniunii Europene, care, în opinia procurorilor, are putere mai mare, iar deciziile CJUE au putere mai mare decât deciziile Curții Constituționale a României. A dat chiar și un exemplu, desigur, cum altfel decât cazul dosarului Elenei Udrea. “CJUE a recomandat că nu e motiv de nulitate faptul că un judecător din 5 nu a fost ales prin tragere la sorți”, a întărit procuroarea.
Decizia luată de magistrați
Parchetul a mai invocat riscul sistemic, adică riscul de a se prescrie faptele, arătând că dacă se retrimite la judecare pe fond, apoi se va ajunge în apel, va dura mai mult de doi ani, ceea ce va duce la prescrierea faptelor lui Darius Vâlcov și a celorlalți inculpați. Procuroarea a făcut chiar o socoteală a termenului de prescripție, pornind de la momentul pretinderii și nu de la momentul primirii banilor, motiv pentru care, la terminarea ședinței, avocatul Georgescu i-a atras atenția:” Să țineți minte cum ați socotit, doamna procuror”, i-a transmis avocatul cu referire la felul în care se calculează, în alte cazuri, termenul de prescriere.
“Ne învârtim într-un cerc vicios. Dacă am fi aplicat hotărârile CEDO de la început, nu ne-am mai fi pus problema acestui complet specializat”, a mai spus reprezentanta DNA solicitând respingerea apelului inculpaților.
Instanța a amânat pronunțarea pe cererea apărării pentru data de 9 mai, ora 10.00