Consiliul JAI a votat astăzi, 8 decembrie, aderarea României, Bulgariei și Croației la Spațiul Schengen. Din cele trei state, doar Croația a avut câștig de cauză. Au fost propuse mai multe variante de amânare a deciziei în cazul țării noastre și vecinei din sud. Surse politice externe au declarat că Germania și Luxemburg au susținut România în fața Austriei care s-a opus aderării României la Spațiul Schengen. Olanda a fost de acord cu decuplarea țării noastre de Bulgaria.
Update: Surse europene politice au declarat că demersurile ministrului de Externe român, Bogdan Aurescu, au făcut ca Luxemburgul și Germania să susțină puternic România în fața Austriei. În plus, cele două state au susținut ideea negocierilor separate. În cele din urmă, Bulgaria a refuzat propunerile de compromis care corespundeau cerințelor Olandei. Autoritățile olandeze au fost de acord cu decuplarea României de Bulgaria.
În timpul ședinței Consiliului JAI s-a făcut consultarea statelor referitor la intenţiile de vot privind aderarea României şi Bulgariei de la 1 ianuarie cu frontierele terestre şi de la 26 martie cu cele aeriene în Spațiul Schengen. Austria s-a declarat împotriva aderării ambelor ţări, în timp ce Olanda nu a fost de acord în privința Bulgariei.
Ministrul ceh de interne, Vit Rakusen, a observat că nu a existat unanimitate pentru cele trei state. În acest context, el a solicitat o pauză pentru a se încerca obţinerea unui compromis. La consultări au participat reprezentanţii Comisiei, ai Germaniei, Austriei, Olandei, Bulgariei şi României. Prima variantă a fost propusă de Austria. Reprezentanții de la Viena au venit cu ideea să fie luată o decizie în luna septembrie sau octombrie din 2023. Totuși, a fost și o condiție. Austria a cerut să nu mai aibă un vot astăzi, 8 decembrie. Această variantă a fost refuzată de România.
Cea de-a doua variantă a fost ca Bulgaria să treacă printr-un proces de condiţionalităţi, inclusiv un MCV. Această propunere ar fi însemnat ca România să adere la Spațiul Schengen în acest an fără a îndeplini alte condiţii, iar Bulgaria anul viitor, cu aceste condiţionalităţi. Varianta a fost însă refuzată de reprezentanții de la Sofia.
Care a fost varianta cu care România a fost de acord
Cea de-a treia variantă a fost propusă tot de Austria. Viena a susținut să fie luate decizii în iunie. Acest lucru ar fi însemnat un vot atunci, dar și ridicarea frontierelor în acelaşi moment. Condiţia era, de asemenea, ca România să nu insiste asupra unui vot, joi, în Consiliul JAI. Varianta aceasta a fost respinsă de România.
Țara noastră a fost de acord să nu se mai voteze joi, dar cu condiția de a fi adoptată o declarație în care să se menţioneze că o decizie privind aderarea va fi luată până la sfârşitul anului. Acest lucru s-ar fi putut întâmpla la următorul Consiliu de Miniştri din 21 decembrie. Propunerea României ar fi implicat intrarea în Schengen cu frontierele aeriene la 26 martie şi cu cele rutiere mai târziu. Austria a respins ideea României.
În aceste condiţii țara noastră a cerut separarea de Bulgaria. Statul vecin s-a opus acestei propuneri. În cele din urmă, România a cerut să se voteze. Rezultatul a arătat că nici țara noastră și nici Bulgaria nu vor face parte din spațiul de liberă circulație. La explicarea voturilor, ministrul olandez Eric van der Burg a ţinut să precizeze că votul este pe merit. În plus, dacă ar fi existat o decuplare a celor două state, Olanda ar fi votat pentru România, informează Agerpres.