Un sondaj realizat în această primăvară arată cât de dispuşi ar fi românii să aibă colegi homosexuali sau bolnavi de HIV şi cum se simt în preajma minorităţilor.
Studiul - intitulat „Percepţii şi atitudini privind discriminarea în România”, realizat de TNS CSOP, în perioada decembrie 2011-ianuarie 2012, pe 1400 de respondenţi, la solicitarea Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD) - s-a axat în principal pe calcularea gradului de informare al românilor privind discriminarea. El vine la cinci ani de la integrarea României în UE şi arată felul în care populația se raportează la probleme legate de minorităţi (atât etnice, cât şi sexuale). Astfel, în ce priveşte discriminarea, 51% dintre români consideră în mare şi în foarte mare măsură că fenomenul este una din problemele actuale, în timp ce 44% consideră că acest aspect contează în mică şi în foarte mică măsură. 49% dintre români afirmă că fenomenul discriminării este foarte des şi des întâlnit în România, în timp ce 11% consideră că e foarte rar/deloc întâlnit. Românii pesimiști şi televizorul. Femeile, trimise la cratiţă Printre întrebări au fost introduse şi câteva cu referire la starea economică a ţării şi mediile de informare. La întrebarea „Credeţi că în ţara noastră lucrurile merg într-o direcţie bună sau într-o direcţie greşită”, românii au răspuns că direcţia este bună doar în procent de 9%, în timp ce 74% sunt pesimişti în ce priveşte viitorul (18% au spus că nu ştiu sau nu răspund la întrebare). Sondajul conţine şi un rezultat relevant pentru gradul de informare zilnic al românilor. Potrivit studiului, românii sunt un popor lipit de televizor, 88% dintre respondenţi admiţând că se informează zilnic de la televizor. 36% ascultă zilnic radio, 25% se informează zi de zi de pe internet, doar 15% citesc zilnic ziare şi 6% citesc zilnic cărţi. De asemenea, în ce priveşte discriminarea femeilor, studiul arată că 62% dintre respondenţi au răspuns că „bărbatul este capul familiei” şi peste 50% că femeile ar trebui să se ocupe de „treburile casei”. Procentele discriminării Percepţia asupra minorităţilor etnice şi sexuale a fost de asemenea măsurată. „Cele mai discriminate categorii sociale, conform opiniilor respondenţilor, sunt reprezentate de persoanele de etnie romă, persoanele cu dizabilităţi fizice sau psihice, persoanele infectate cu HIV/SIDA, persoanele fără adăpost, orfanii şi persoanele dependente de droguri”, scriu autorii studiului. Rezultatele arată că 45% dintre români nu vor să aibă, de exemplu, un coleg homosexual. De asemenea, românii sunt deranjaţi de ideea de a avea un medic de familie cu alte orientări sexuale, ca profesorul copilului să fie homosexual sau să vadă homosexuali ţinându-se de mână pe stradă. Tot 45% consideră că persoanelor infectate cu HIV ar trebui să nu fie primite şcoli, spitale şi instituţii publice, mai arată studiul. Apoi, 31% dintre români afirmă că s-ar simţi „foarte puţin/deloc confortabil în preajma unei persoane de orientară homosexuală”, 22% în preajma unei persoane infectate cu HIV/bolnave de SIDA şi 15% în preajma unei persoane de etnie romă. Cum privim romii În ceea ce priveşte imaginea romilor în România, 43% dintre persoanele intervievate au o părere proastă şi foarte proastă despre aceştia, scrie studiul. Primele trei calităţi atribuite totuşi romilor ar fi că sunt uniţi (64% dintre respondenţi cred asta), curajoşi, îndrăzneţi (29%) şi încrezători în sine (18%). Cele trei defecte puse pe seama etniei de respondenţii studiului ar fi că sunt leneşi (46% dintre cei chestionați cred asta), agresivi (45%) şi necinstiţi (35%). CITIȚI ȘI:
- Ce cred românii despre romi
- Ce cred românii despre rolul femeii
- Ce cred românii despre homosexuali