Este din ce în ce mai clar că USL se va rupe. Dar mai ține minte cineva de la ce s-au luat cei doi lideri?
La începutul lunii februarie a explodat scandalul din USL, după ce liberalii au decis să-l propună pe Klaus Iohannis pentru funcţia de ministru de Interne şi cea de vicepremier. Totul s-a petrecut pe fondul demisiei lui Radu Stroe, survenită ca urmare a accidentului din Apuseni. Apoi lui Andrei Gerea, ministrul economiei, liberalii i-au retras sprijinul politic, căci se părea că nu vrea să plece. PNL a anunțat că acesta urmează să fie înlocuit cu Teodor Atanasiu. Ministrul Sănătăţii, Eugen Nicolaescu, a fost propus la Finanţe în locul omnipotentului Daniel Chițoiu, urmând ca locul său la Sănătate să fie luat de Cristian Buşoi. Ponta a propus ca noua structură a guvernului să aibă patru vicepremieri, pe lângă cele trei partide (PSD, PNL, UNPR) să apară și Daniel Constantin, așa-zisul reprezentant al PC. Lucru refuzat de PNL. Un PNL care a stat precum ariciul în jurul lui Antonescu, deși alternativa era ieșirea de la guvernare.
De aici a început cavalcada ultimatumurilor. Ultimul expiră luni. Se spune că miniștrii și secretarii de stat liberali stau cu bagajele la ușă. Cred că ar fi prima dată când am vedea că un partid pleacă de la guvernare ca urmare a unei strategii politice și nu fiind dat afară. Între timp am asistat și la o escaladare a declarațiilor care au trecut de la aprecieri la jigniri. Antonescu l-a făcut în toate felurile pe Ponta, în stilul său inconfundabil, plin de metafore și întorsături iscusite. Premierul a preferat să tacă mai mult decât Antonescu (fără a fi mut) și să-i lase pe alții să pună etichete. A excelat trustul de media patronat de Dan Voiculescu, în frunte cu Antena 3, care și-a îndeplinit rolul politic cu sârguința prostului. Din toate aceste manevre am înțeles că PSD și Victor Ponta au adoptat o atitudine din care oricine putea vedea că lanțul de iubire cu PNL și Crin Antonescu s-a rupt definitiv. Nici relația personală între cei doi lideri care a stat la baza celei mai reușite alianțe electorale din istoria României, nu mai făcea nici cât o ceapă degerată. O situație greu de anticipat după rezultatul alegerilor din 2012.
Sun Tzu, un chinez care împletea arta militară cu strategia și filosofia, ale cărui învățături ar trebui să-i fie extrem de dragi premierului României, a spus acum vreo 2.500 de ani un lucru important pentru situația politică: Țineți prietenii aproape, iar dușmanii și mai aproape! Este în mod evident o strategie potrivită unei situații politice sau de business, în nici un caz nu trebuie să ne gândim că ea a fost enunțată pentru viața de zi cu zi.
Ce ar însemna în mod concret? Luni dimineața, sau chiar mai devreme, Victor Ponta ar anunța că este de acord cu condițiile liberalilor, că regretă starea de tensiune din interioriul USL, că România nu-și poate permite o stare de instabilitate politică în condițiile în care din punct de vedere economic lucrurile merg foarte bine, și pot continua pe încă două pagini cu mesajele pozitive. Ce ar putea face Crin Antonescu în această situație? Mai nimic, pentru că toată tactica adoptată în ultima vreme viza o ridicare a conflictului politic la rang de criză. Mai mult, cred că Antonescu se teme de un asemenea moment, declarațiile sale din ultima vreme, referitoare la posibilitatea, nu foarte îndepărtată, de a-l avea pe Iohannis prim-ministru în locul lui Ponta, având rolul de a arunca în aer podurile.
Ar avea de câștigat Victor Ponta? Bineînțeles, pentru că primii care ar răsufla ușurați că rămân pe loc ar fi liberalii din guvern. Nu mă gândesc numai la miniștri, sau la cei 20 de secretari de stat, ci la miile de oameni implicați în diverse forme în administrația centrală și de stat care în două săptămâni ar rămâne fără loc de muncă. În ochii opiniei publice, Victor Ponta ar părea înțelept, pentru electoratul USL, debusolat la această oră de bătălia fratricidă în care nu mai știe care-i personajul negativ, ar fi un erou, iar el, personal, nu s-ar mai confrunta cu un adversar mult mai periculos decât Traian Băsescu.
Vom vedea în câteva ore cât de chinezește gândește Victor Ponta!