Înalta Curte a dat o decizie în care arată ce nu are voie să facă un judecător în timpul procesului. Are o legătură și cu cazul Vlad Pascu, tânărul drogat care a spulberat un grup de studenți în localitatea 2 Mai.
Știm deja că judecătoarea Ioana Ancuța Popoviciu, cea care judecă cazul Vlad Pascu, nu a fost suspendată de CSM pentru comportamentul din timpul procesului. Continuă să fie instanță la Judecătoria Mangalia și se va pronunța cu privire la uciderea a doi studenți de către șoferul drogat Vlad Pascu.
Tatăl lui Sebastian Olariu, unul dintre tinerii uciși de Vlad Pascu în accidentul de la 2 Mai și-a exprimat dezamăgirea față de decizia luată de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) în legătură cu suspendarea judecătoarei Ioana Ancuța Popoviciu.
Părinții victimelor, în mod special tatăl lui Sebastian Olariu, au fost revoltați și au criticat comportamentul judecătoarei Ioana Ancuța Popoviciu. Aceștia, și deopotrivă jurnaliștii prezenți în sala de judecată, au povestit că judecătoarea mesteca gumă și că nu cunoștea nici numele victimelor, nici rechizitoriul nu-l studiase temeinic.
Decizia de ieri a CSM le-a provocat stupoare și o mai mare supărare părinților, care au deja convingerea că s-au tras sfori pentru ca Vlad Pascu, fiul unor oameni influenți, să scape cu o pedeapsă ușoară.
Cazul Vlad Pascu. Înalta Curte a dat o decizie în care arată ce nu are voie să facă un judecător în timpul procesului
La începutul anului 2023, Înalta Curte (ICCJ) s-a pronunțat cu privire la comportamentul judecătorului în sala de instanță. Sunt consemnate lucurile pe care nu are voie să le comită un magistrat și care ar duce la revocarea lui în timpul procesului. Probabil că CSM nu a identificat nicio manifestare a judecătoarei Popoviciu care se conducă la suspendarea ei, conform deciziei ICCJ pe care o redăm. E bine de știut și de alți români care își caută dreptatea în justiție, deoarece această decizie a Înaltei Curți este valabilă în toate cazurile.
„Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât că un judecător care are un comportament în sala de judecată care se manifestă: – prin informarea participanţilor la procesul penal că are „o manieră proprie de a interpreta codul” – prin decizii arbitrare de continuare a cercetării judecătoreşti la termene de judecată în care inculpaţii nu beneficiau de apărarea obligatorie – prin interzicerea adresării de întrebări martorilor audiaţi – prin audierea martorilor nu prin adresarea de întrebări, ci prin construirea de ipoteze faptice care se dorea a fi confirmate sau infirmate de către persoana audiată – prin dirijarea declaraţiei în scopul confirmării faptelor sau împrejurărilor de fapt expuse de către Ministerul Public prin actul de sesizare ca având valenţe penale – prin respingerea ca pretins nerelevantă a administrării probei cu expertiză de specialitate financiar – contabilă, care să stabilească, printre altele, chiar existenţa/inexistenţa prejudiciului – prin informarea apărătorilor că nu o interesează „ce zice Înalta Curte”,
trebuie înlăturat de la soluționarea cauzei prin admiterea cererii de recuzare, deoarece ”judecătorul cauzei s-a plasat într-o relaţie antagonică, de duşmănie faţă de aceştia, împrejurare în care nu mai putea păşi la judecata cauzei de o manieră obiectivă şi imparţială. În atare situaţie judecătorul avea la îndemână instrumentul juridic al formulării unei declaraţii de abţinere, la care nu a recurs, mai mult la finalul şedinţei de judecată din data de 17.11.2022 a precizat expres: „nu am nici un motiv pentru a mă abţine”. (Decizia nr. 92 din 6 februarie 2023, pronunțată de Secția penală a Înaltei Curți de Casație și Justiție)
Av. Alina Matei, SĂVESCU & ASOCIAȚII
(Textul deciziei ICJJ, apărut pe juridice.ro, în 2023)