Poate așa vom afla elemente importante din doctrina politică a principalelor partide pentru că alegerile bat la ușă și riscăm să ne trezim , a câta oară?, că trebuie să votăm aceeași oameni.
În țările mai civilizate decât noi anumite averi ilicite se rezolvă repede. Se face o comparație între bunuri și impozite și restul se confiscă. La noi sume fabuloase razbat din stenograme și mărturiile din instanțe, împrumuturile și moștenirile încurcă lucrurile într-un mod aproape imposibil de deslușit.
Mai recent a apărut și un aspect relativ nou, se vorbește tot mai des despre bani destinați campaniilor electorale, de orice fel.
Dacă în timpul alegerilor candidații sau partide întregi au arătat cu degetele, unii către ceilalți și s-au acuzat, printre altele de numeroase fraude fiscale, după încheierea lor se face liniște. Ca și cum zeci de milioane de dolari și apoi de euro, nici nu ar fi existat. Adversarii se respectă unii pe alții și evită să mai dezgroape niște cadavre care nu numai că nu i-ar avantaja dar ar putea să le creeze serioase necazuri.
Dar în prezent ne găsim într-un moment când toate acestea nu mai pot fi evitate. Fie că sunt arestați sau consemnați la domiciliu o serie de personaje importante s-au învățat să toarne. Toți speră să scape de tot sau să primească o pedeapsă mai mică și atunci povestesc și scriu cum s-au plimbat, de la unii la alții, sume fabuloase de bani.
Mă surprinde că din acest peisaj lipsesc trezorierii de partide. Sunt personaje din zona gri, aparent necunoscute, care și-au pierdut urma și s-au dus de colo colo, prin locuri călduțe.
Anul trecut, când banii din Elveția ”au început să poarte un nume” acești oameni au plonjat într-un puternic disconfort. Toată lumea și-a adus aminte și de ei. Cunoscătorii au observat că aceste personaje secundare s-au îmbogățit pe mutește.
Pe bună dreptate mafioții au ajuns la concluzia că ei nu au produs ci doar au luat și au dat, vămuind.
Studiindu-le viețile și averile am putea înțelege câți bani le-au trecut prin mână dacă ei au ajuns atât de bogați.
Și , pentru că românul s-a născut poet, majoritatea dintre ei au făcut ce-au văzut la persoanele importante din partidele lor. Știu câteva cazuri și amploarea la care au ajuns familiile trezorierilor este demnă de cei mai iscusiți procurori de la DNA. Câteva întâlniri de această factură ar putea lămuri multe infracțiuni, dacă nu majoritatea celor de pe tărâm politic. Trezorierii sunt un fel de registru al comerțului. Ei știu tot, ce și cum s-a luat, ce și cum s-a cheltuit, ce a rămas. Nu pot să îmi imaginez că ei nu ar oferi aceste detalii oamenilor legii, în sediul istoric din strada Știrbei Vodă, mai ale că, așa cum merg lucrurile în prezent doar câțiva vor fi scoși cu cătușe pe ușa principală. Restul vor veni ei singuri.
Poate așa vom afla elemente importante din doctrina politică a principalelor partide pentru că alegerile bat la ușă și riscăm să ne trezim , a câta oară?, că trebuie să votăm aceeași oameni.