CÂT DE TRADIȚIONALI SUNT CÂRNAȚII FRIPȚI LÂNGĂ BRADUL DIN PIAȚA UNIVERSITĂȚII, NE SPUN MEDICII NUTRIȚIONIȘTI: „Nu au ce căuta la Târgul de Crăciun cu aceste ingrediente”

De câteva zile, s-a dat startul Târgului din Capitală, unde cu greu poți rezista „bunătăților” de pe tarabe.

Zeci de comercianţi încearcă să te îmbie în aceste zile cu foarte multe „bunătăţi tradiţionale”, expuse pe tarabe, de-ţi lasă gura apă încă de la intrarea în Târgul de Crăciun din Piaţa Universităţii. Mirosul este și el pe măsură și te transpune instant într-o atmosferă magică a Sărbătorilor de iarnă și cu greu poți rezista tentațiilor culinare. Fără îndoială, piesa de rezistenţă a târgului o reprezintă expunerea variată de produse tradiţionale, de la mezeluri, brânzeturi sau prăjituri apetisante pe care le poţi gusta la insistenţele amabile ale comercianţilor.

Cozonacul își merită banii

Dar înainte să te îndulceşti, treci pe lângă o gheretă foarte cochetă, în stil „vienez”, unde pe o plită grill sfârâie la greu carnaţi, numai buni de stins cu vin fiert. „Cârnați ca ăștia nu se găsesc în comerț. Se fac la o fermă din afara Bucureștiului și sunt foarte buni. Merg perfect cu vinul nostru care e de țară. Îl aducem din zona Focșaniului și îl fierbem aici”, încearcă să ne „vrăjească” Mihaela, vânzătoarea cârnaţilor care miros chiar şi de pe treptele Universităţii. Adevărul este că miros bine şi sunt foarte gustoşi, însă, curiozitatea nu ne-a dat pace şi am rugat- o pe Mihaela să ne arate şi nouă, în stare crudă, mezelurile pe care ea le perpeleşte de zor. Pe lângă faptul că au o culoare dubioasă, ne-a sărit în ochi eticheta cu ingredientele produsului care conţine, printre altele, monosodiu glutamat sau potenţiatori de gust. „Nu mă aşteptam ca la un târg unde trebuie să fie produse tradiţionale să se găsească mezeluri ce conţin glutamaţi sau potenţiatori de gust. Produsele tradiționale trebuie să fie naturale, fără astfel de E-uri, care se folosesc pentru a da un gust mai bun sau pentru a conserva. Am mari semne de întrebare cu privire la aceste produse care nu au ce căuta la târgurile tradiţionale şi recomand ca bucureştenii să aibă rezerve, mai ales când merg cu copiii în astfel de zone. Un pahar de vin fiert însă nu omoară pe nimeni”, ne-a explicat Corina Zugravu, medic nutriţionist.

După un cârnat „ca la mama acasă” merge şi ceva dulce, tot „tradiţional”, din... Italia. O pastă de migdale, care, printre ingrediente conţine şi dextroză. „La fel, aceste ingrediente n-au legătură cu produsele tradiţionale”, mai spune Corina Zugravu.

Cine îşi permite însă să bage mâna adânc în buzunar se poate bucura de un cozonac foarte bun, din Bucovina, care are doar ingrediente naturale, iar românii dau năvală să-l cumpere. Doar un cozonac, plin de nucă și care cântărește vreo trei kilograme, ajunge la aproximativ 100 de lei, însă își merită banii.

Atracția copiilor, caruselul

Una din puținele distracţii ale copiilor care vin la târg este caruselul din mijlocul locaţiei, ce are un preţ destul de piperat. Costă 10 lei și durează doar trei minute, părinții fiind, de cele mai multe ori, nevoiți să cheltuie cel puțin 30 de lei pentru ca un micuț să fie satisfăcut... Pe lângă acest carusel, copiii se mai pot juca într- o căsuţă colorată unde sunt fotografiaţi de părinţi. În rest, se pot mulţumi cu privitul bradului. În ceea ce priveşte suvenirurile de la târg, şi acestea sunt destul de banale. Printre puținele articole ce au legătură cu Crăciunul sunt câteva globuri pictate manual, care costă 17 lei bucata.

Pastramă de cerb, la 200 de lei kg

Cine e cu dare de mână şi vrea să se răsfeţe îşi poate cumpăra de la târg chiar şi pastramă de cerb, care costă 200 de lei kilogramul. „Avem contract cu Ocolul Silvic din Galaţi şi ne furnizează carne de cerb. Produsul este natural şi nu are nitriţi”, se laudă vânzătoarea acestor mezeluri. O simplă privire pe eticheta pastramei ne lasă fără cuvinte. Printre ingrediente apare și celebrul conservant „ n i t r i t ” . . . „Acesta se foloseşte pentru a da prospeţime şi o culoare rozalie cărnii. Este folosit pentru mezelurile produse industrial şi nu pentru cele tradiţionale”, ne-a mai explicat dr. Corina Zugravu.

Nelipsitele sarmale cu păsat

La aproape orice târg tradițional din București putem întâlni celebrele sarmale maramureșene făcute cu păsat și cu mult morcov. Ei bine, ele nu lipsesc nici de la Târgul de Crăciun din Piața Universității și au un farmec aparte, fiind gătite acolo, dând aceea notă de sărbătoare. Cei care le consumă sunt foarte încântați, mai ales că dau doar 10 lei pe o porție cu cinci sarmale și mămăliguță. „Toate ingredientele le aducem din Maramureș, iar sarmalele le împăturim aici, în București. Sunt foarte mulți care au furat rețeta mea, dar asta este, trebuie să câștige fiecare”, ne-a spus Iulia Gorău (50 de ani), patroana afacerii cu sarmale.