Rusia a depășit liniile roșii ale acordurilor publice și nepublice pe controlul armamentelor în zonele de război și la zona de contact din Flancul Estic, inclusiv în proximitatea României. Astfel, ultimele anunțuri publice și transporturi de arme probate prin satelit și alte surse deschise arată o efervescență deosebită a Moscovei în a da foc lumii numai și numai pentru a se băga în seamă, pentru a-și construi poziții de negociere solide în terțe spații și pentru a negocia ulterior avantaje politice, cu precădere ieșirea sa din izolarea globală în care se află.
Însă Rusia lui Putin, cu atât mai puțin diplomația condusă de Serghei Lavrov, nu s-au așteptat niciodată la reacția unanimă și atât de dură a întregii lumi împotriva acestor încălcări flagrante. Mai mult, tot mai multe voci vorbesc despre faptul că Rusia nu va fi lăsată nesancționată în acest caz, iar sancțiunile neprecizate acoperă un spectru larg, de la sancțiuni economice generale, pe diferite domenii, pe liste de făptași, la amplasarea unor capabilități de descurajare noi și nemaivăzute, la relansarea SUA în cursa înarmărilor propusă azi de către Rusia – care nu a învățat nimic de la întâmplările Uniunii Sovietice care a mai pierdut o asemenea cursă înainte de a se prăbuși și de a se dezintegra ca actor. Un singur lucru nu va fi utilizat, atacul preventiv militar pe teritoriul rus, utilizându-se, în schimb, suma armelor de constrângere pe care le deține diplomația și instrumentul militar și strategic global, cu preponderență al SUA.
Prima veste șocantă a venit din Orientul Mijlociu, din zona de conflict din Siria, acolo unde Rusia a livrat sisteme S300, încălcând tratate și acorduri bilaterale cu Israelul. Rusia susține că-și apără propriile trupe de pe teren cu aceste capabilități livrate Siriei, dovedită deja ca fiind nepregătită și superficială, ba chiar periculoasă pentru trupele ruse, atunci când a doborât, acum 10 zile, un avion militar de transport deasupra Mediteranei, când susținea că trage asupra avioanelor de luptă israeliene care s-ar fi aflat în aceeași zonă. Israelul a anunțat clar că nu va renunța la strategiile sale nici în acest caz, ținta fiind trupele iraniene și milițiile șiite de pe teren care-l sprijină pe Assad și transferă arme către Hezbollahul libanez. Atacurile vor continua și în noile condiții.
Dar atacul cel mai consistent vizează încălcarea Tratatului INF din 1987 - Tratatului forțelor cu rază medie din Europa - încălcare acuzată de joi de către Secretarul Apărării al SUA Jim Mattis, după dezvoltarea rachetelor sol-sol și sol-aer Novator 9M729, cu rază de acțiune între 500 km și 5,500 km. Violarea ostantativă a Tratatului este inacceptabilă, potrivit lui Mattis, care a anunțat reacții directe, deși nu a precizat natura lor. Secretarul General al NATO, Jens Stoltenberg, după nenumărate avertismente față de încălcarea tratatului INF de către Moscova, a făcut direct acuzația, susținând poziția SUA. Reacția vine la câteva zile după ce ambasadorul SUA la NATO a avertizat că Rusia trebuie să oprească dezvoltarea rachetelor de croazieră interzise, în caz contrar Statele Unite vor căuta să le distrugă înainte ca acestea să devină operaționale. Kay Bailey Hutchison a revenit și a spus că e vorba de soluții diplomatice și de descurajare, nu de atac preventiv militar la adresa amplasamentelor acestor rachete sau a bazelor lor de producție din Rusia.
Rusia a avut doar două tipuri de reacții. Mai întâi a spus că nu încalcă regulile, că rachetele sale nu depășesc 500 km ca rază de acțiune. Apoi au spus că e vorba despre o replică la încălcarea de către SUA a Tratatului INF prin amplasarea bazei de lansatoare anti-rachetă de la Deveselu. În fine, Ministerul rus de Externe a reacționat susținând că sunt periculoase comentariile lui Hutchison.
Și Generalul Curtis Scaparrotti, șeful U.S. European Command și Comandantul Suprem Aliat din Europa – SACEUR, a declarat că „vom lua și noi măsurile necesare pentru a ne asigura că nu avem goluri în postura NATO de apărare și descurajare credibilă”. După Strategia de Apărare de la începutul anului, care vizează Rusia și China, SUA a ridicat mănușa și a acceptat cursa înarmărilor propusă de către Rusia, care investește majoritatea resurselor sale în militarizare și producere de capabilități noi. Pentagonul a anunțat într-un document de politică emis în februarie că, pentru a răspunde violărilor tratatelor de către Rusia, va revizui propriile sale opțiuni pentru sisteme de rachete convenționale, lansate de la sol, cu rază medie.
Perspectivele nu sunt deloc simple, deoarece ieșirea formală a SUA, dacă o face, din Tratatul armelor cu rază medie de acțiune – INF - presupune mai întâi un spațiu de amplasare a acestor capabilități în Europa sau, oricum, în proximitatea Rusiei, lucru greu de obținut politic. Pe de altă parte, Rusia își poate oricând permite să amplaseze sute de astfel de rachete cu rază medie chiar pe teritoriul său, în Crimeea ocupată sau în Kaliningrad, amenințând Europa, cu precădere flancul Estic, inclusiv România. Iar o asemenea perspectivă poate duce la relansarea dezbaterilor privind apărarea strategică și în statele Flancului Estic al NATO, la frontiera NATO și UE, inclusiv în România, cu consecințe greu de anticipat.
După ce a negociat ani de zile, un număr mare de acorduri și garanții doar pentru a găzdui elementele scutului antirachetă de la Deveselu, fără încărcătură explozibilă, ci prin tehnologia spulberării la impact, e puțin probabil ca România să poată lesne aborda subiectul amplasării rachetelor cu rază medie prea lesne și prea repede, ceea ce indică dificultățile oricărui stat din regiune de a o face. Totuși, sub presiune și sub amenințarea rachetelor nucleare ruse îndreptate asupra lor, există posibilitatea ca subiectul să fie, totuși, abordat de către statele din flanc, în viitor.