Ionuț Cristache și Lavinia Betea, profesoară și scriitoare, au vorbit, într-o nouă ediție a podcastului Hai România, despre viaț din Cartierul Primăverii, dar și despre relația soților Ceaușescu cu acest loc și rolul pe care l-a jucat Pavel Kiseleff.
De asemenea, în cadrul discuțiilor, cei doi au mai vorbit și despre cum arăta zona pe vremuri. Înainte de ceea ce cunoscu bucureștenii astăzi.
Cea mai frumoasă zonă din București
După cum a declarat Lavinia Betea, în opinia sa, Cartierul Primăverii este una dintre cele mai frumoase zone din București. Aici sunt lacuri: lacul Floreasca, lacul Herăstrău. Mai apoi, modernizarea pe care a început-o Kiseleff a continuat.
„Aici, totuși, și după plecarea lui Kiseleff au rămas niște spații întinse. Era o grădină Bordei, unde ieșeau bucureștenii la iarbă verde. Un spațiu foarte mare, de aproape 40 de hectare în zona aceasta Bordei. Aparținea fiului pictorului Leca. Care, însă, printr-un artificiu al lui Carol al II-lea, în 1937 a fost trecut în spațiul public și integrat în Parcul Național”, a mai precizat Lavinia Betea.
Cartierul Primăverii, în trecut
După cum a mai explicat invitata podcastului, în acea zonă, până la finalul celui de-al Doilea Război Mondial nu a existat gaz, nu exista canalizare, și nici electricitate. Însă, după cum a mai precizat ea, era o zonă privilegiată din punctul de vedere al habitatului.
„Era verdeață, era răcoarea aceea care vine de pe lac. Era o zonă mai protejată. Și, desigur că a fost râvnită de elită. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial aici au fost acele deportări de evrei. Au rămas casele libere înainte de a fi naționalizate de comuniști. Unele dintre ele. S-au așezat în zona respectivă ofițeri ai armatei germane. După plecarea lor au venit ofițeri de rang înalt sovietici și s-au așezat. Este și o zonă care permite menținerea unui sistem eficient de pază și protecție”, a mai precizat Lavinia Betea.
Avantajele cartierului
După cum a mai explicat invitata podcastului, pe lângă plăcerea habitatului, aerului mai curat datorat verdeții, mai multă răcoare, oamenii aveau un fel de certitudine a unei lumii bune. Ea a mai subliniat și că dintotdeauna a fost așa.
„Până la a se stabili aici noii lideri comuniști, n-a fost decât un pas. Locul era arondat. Se subînțelegea că este unul privilegiat. Era un loc bun. Nu exista nici pe departe confort, dar s-a avut grijă și într-un tempo foarte rapid a fost canalizată zonă, electrificată, s-au introdus gaze. S-au ridicat niște ziduri înalte în fața acestor vile. Au fost și vile mai răsărite decât cele construite pentru funcționarii de la gaz și electricitate.
Și ceea ce a părut cel mai atractiv, dar acum nu mai este la fel de atractiv, erau curțile foarte mari. Spațiile verzi. Casele în care au locuit liderii comuniști erau în curțile acelea mari, în perimetrele acelea, situate ca într-un fel de parcuri. Parcuri care erau întreținute”, a mai precizat Lavinia Betea.
Ediția integrală a podcastului Hai România de miercuri, 17 iulie, poate fi vizionată aici.