Constantin Bacalbașa a rămas în timpul Primului Război Mondial în București, în perioada când Regele și guvernul s-au retras în Moldova din calea invaziei Puterilor Centrale, care au ocupat sudul României de atunci. Experimentatul jurnalist, pe atunci hexagenar, consemnează realitățile ocupației, iar volumul rezultat din această experiență e reeditat anul acesta de Editura Vremea. Bacalbașa scrie:
„Populația românească în general a fost demnă; cu părere de rău trebuie să constat că a fost și multă neghină.“ Se găsesc și români dispuși să colaboreze cu autoritățile de ocupație, precum și case care se grăbesc să găzduiască ofițerii armatelor de ocupație. Jurnalistul consemnează cazul unei doamne care a avut în timpul ocupației patru amanți: unul german, unul austriac, unul turc și unul bulgar. Au fost momente când zvonurile anticipau detronarea Regelui Ferdinand, și înlocuirea lui pe tronul României de un nepot al Kaiserului. Perspectiva României Mari era încă departe. Notele din acea epocă, lui Constantin Bacalbașa par universal valabile: „Pe noi ne pierde și excesul de toleranță pentru orice abatere de la regulile eticii. Ne lipsește energia de a pedepsi și avem slăbiciunea de a scuza toate ticăloșiile.“ Interesante sunt descrierile vieții politice din epocă: „Alegerile s-au făcut după vechiul și bunul sistem al umpluturii. O echipă de vreo 200 de sergenți de oraș, deghizați, au cutreierat localurile de vot și au umplut urnele.“
Tot la capitolul vieții politice românești de atunci, Bacalbașa notează și „o inovațiune curioasă“, și anume faptul că „au votat în colegiul al 2-lea de Ilfov mai mulți alegători decât erau înscriși pe listă. În adevăr, capul listei, dl Stoian, a avut peste 5.000 voturi, candidații independenți au întrunit câte 1.000 de voturi, ceva mai mult sau ceva mai puțin, iar voturi anulate au fost peste 3.500 care reprezentau cel puțin vreo 700, 800 de votanți; iar pe listă erau vreo 7.000 de alegători.“ Situația economică din perioada ocupației nu a fost ușoară, pentru că multe produse de bază erau trimise din România spre Germania, care începuse, după patru ani de război, să se confrunte cu serioase lipsuri. Cum se vede din București criza? „Deschiderea graniței dinspre Moldova este un nou motiv de scumpete a traiului. Pe de o parte, venind oameni din Moldova și povestind ce scumpete este la Iași, speculanții din București au rămas rușinați văzând cât de înapoiați sunt. Și imediat au început să se pună la nivel.“
Excelentă ideea Editurii Vremea de a oferi cititorilor interesanți de istorie acest volum deopotrivă pasionant și dureros, publicat inițial în 1921, o sursă prețioasă de informații care completează seria de volume utile apărute în colecția Planeta București.