Candidatura lui Klaus Iohannis pentru funcția de secretar general al NATO nu este văzută cu ochi buni de toți diplomații europeni. Unii dintre ei au catalogat-o anunțul candidaturii la şefia NATO, drept un gest „disperat" şi „de ultimă instanţă", potrivit Europa Liberă.
Candidatura lui Iohannis la NATO, între „disperare” și schimbare venită în Europa de Est
NATO. Sursa foto: Julius Kielaitis | Dreamstime.com
Pe de altă parte, candidatura lui Iohannis ar putea reprezenta o schimbare binevenită: să se audă vocea Europei de Est, şi nu doar a celei de Vest, arată analiza publicat de sursa citată."Estul", aici, este departe de a fi un concept geografic sau politic coerent, dar acoperă ţările din fostul bloc sovietic sau din fosta Iugoslavie care au aderat la UE (şi la NATO) în ultimii 25 de ani: Bulgaria, Croaţia, Republica Cehă, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, România, Slovacia şi Slovenia (şi, în plus pentru NATO, Albania, Muntenegru şi Macedonia de Nord), consideră jurnalistul Rikard Jozwiak .
„Niciun secretar general al NATO nu a provenit vreodată din vreuna dintre aceste ţări”, menționează sursa citată.
Concret, ar putea fi pentru prima dată când Alianța Nord-Atlantică ar putea avea în cadrul conducerii un oficial din Europa de Est.
„În 2019, când UE i-a ales ultima dată pe cei trei şefi ai săi, flancul estic a fost complet ignorat. De fapt, singurul "estic" care a ocupat vreodată o poziţie înaltă la Bruxelles a fost actualul premier polonez Donald Tusk, care a fost preşedinte al Consiliului European între 2014 şi 2019”, menționează sursa citată.
Ironii din Germania, la adresa lui Klaus Iohannis: „Nu are nicio șansă”
Candidatura preşedintelui României, Klaus Iohannis, la funcţia de secretar general al NATO a fost privită cu scepticism în Germania.
„Divizează Alianţa într-un moment în care nu ne putem permite acest lucru", a declarat un diplomat pentru cotidianul german Frankfurter Allgemeine Zeitung (FAZ).
Până la acest moment, șeful statului are susținerea declarată a ambasadorului SUA, a Ungariei, Bulgariei. Se așteaptă suport și din partea statelor semnatare a Pactului de la Varșovia.
Premierul olandez Mark Rutte este considerat favorit, fiind sprijinit de SUA, Franța, Germania și Olanda.