Chiar dacă magazinele de vise au fost închise, "legalele" nu au dispărut şi sunt mai periculoase ca oricând. Livrate acasă, ca pizza, iau minţile mai rău ca heroina, iar din ghearele lor nu scapi nici cu metadonă.
Apărute în ţara noastră în 2008, etnobotanicele au prins rapid la adolescenţii care făceau coadă în faţa magazinelor de vise, dar şi la heroinomanii vechi, tentaţi de senzaţii noi. Heroina se găsea tot mai greu, pe când "legalele" erau nu doar mai accesibile, ci şi mai ieftine. După ce fenomenul a fost scăpat de sub control, iar mulţi tineri au decedat din cauza acestora, comercializarea a fost interzisă.
Comerţul s-a mutat însă pe Internet, iar consumatorii spun că drogurile de origine asiatică se găsesc chiar mai uşor acum decât atunci când erau legale. Noile substanţe au produs rapid mutaţii în rândul toxicomanilor, care recunosc că efectele psihotrope sunt mult mai puternice decât cele date de heroină, iar dependenţa - intensă. În plus, s-au schimbat şi obiceiurile de consum: numărul injectărilor e mult mai mare şi, automat, şi riscul de boli.
Seringa cu legale, împărţită frăţeşte
Georgiana, 24 de ani, din Bucureşti, s-a apucat de droguri când era copilă. La 14 ani, a fumat prima oară "iarbă", câteva luni doar ocazional, apoi zi de zi. Văzând că prietenii avansaseră la heroină, a încercat-o şi ea, direct în venă, unde efectele se simt instantaneu. Prietenul ei, care o comercializa, i-a luat teama de seringă. "Am simţit o căldură puternică în ceafă, eram euforică, detaşată de tot, de ce era acasă, dar conştientă în acelaşi timp".
Câţiva ani a continuat "să tragă" recreaţional, o dată - de două ori pe săptămână, până a devenit dependentă. Părinţilor le-a cerut ajutorul târziu, după un an. Au încercat să o interneze la dezintoxicare de câteva ori, fără succes. După şase ani de heroină, "a poftit" la etnobotanice, "cea mai urâtă perioadă". Uneori le consuma simple, alteori cu heroină. Nu a speriat- o nici moartea prietenului ei, de la supradoză. "Aveam prieteni care le încercaseră, ştiam că sunt o chestie nasoală, eram oarecum descumpănită de moartea iubitului meu, dar tot am încercat. Diferenţa dintre heroină şi etnobotanice e că, dacă la prima erai conştient de ce se întâmplă, ce vorbeşti, ce faci, la etnobotanice erai paralizat, puteai să te arunci de pe balcon", povesteşte tânăra, care recunoaşte că, în momentele de dorinţă, nu mai ţinea cont de nicio măsură de precauţie. "Când ne drogam cu heroină, nu schimbam seringile între noi, pe când la etnobotanice atât erai de inconştient, că nu te mai interesa, nu mai aşteptai să te duci la farmacie. Să zicem că doar unul din zece se mai gândea la asta".
"Am simţit că-mi stă inima în loc"
Şi sevrajele sunt diferite. "La heroină te doare spatele, transpiri, dar poţi rezolva cu pastile, pe când la etnobotanice intri într-o stare adâncă de depresie. Când mă hotărâsem să le las, auzeam voci care îmi spuneau că trebuie să le iau". De mai bine de un an s-a lăsat, dar nu a fost uşor din prima. A venit la centrul de tratament când a simţit că nu mai e stăpână pe capul ei. "La legale, am simţit de câteva ori că-mi stă inima în loc. Atunci m-am speriat. Şi tot vedeam în jur că lumea moare de la supradoză..."
Fostă consumatoare de heroină, primeşte tratament gratuit cu metadonă, un opiaceu ce înlocuieşte drogurile, cu efecte mult mai blânde. Oricine o vede pe stradă nu i-ar ghici suferinţa. Şatenă, cu ochi albaştri, păr ondulat, îmbrăcată sport, încearcă să recupereze timpul pierdut.
"Slăbisem mult când consumam, acum am început să mă îngraş. Nu mă mai îngrijeam... Încerc să termin liceul, sunt în ultimul an la seral şi sper să dau la facultate. Sunt uimită că nu mă mai gândesc deloc la droguri, e o greşeală din viaţa mea..."
Printre efectele etnobotanicelor se numără: mişcări nearticulate, letargie, depresie adâncă şi mărirea pupilelor.
„Dacă la heroină erai conştient de ce vorbeşti şi ce faci, la etnobotanice te puteai arunca şi de la balcon."
GEORGIANA, fostă consumatoare
42% dintre toxicomanii care s-au adresat centrelor de tratament, în 2011, au raportat ca drog principal etnobotanicele şi doar 31%, heroina
Comerțul online cu droguri legale este înfloritor. Etnobotanicele sunt comandate prin telefon și livrate direct la ușă
Programul de schimb de seringi, în aer
Programul de schimb de seringi, derulat de stat, există mai mult pe hârtie. Această activitate a fost prevăzută în Programul Naţional de prevenire, supraveghere şi control al infecţiei HIV, în 2013. Atunci, Ministerul Sănătăţii a cumpărat 209.000 de seringi, o cantitate insuficientă, spun ONG-urile, care estimează un necesar de patru milioane de seringi pentru consumatorii din Capitală.
Anul acesta, situaţia programelor e incertă. MS precizează că "activitatea de schimb de seringi continuă în 2014 în măsura în care se vor identifica fonduri". Institutul "Matei Balş" a mai cumpărat materiale prin proiecte susţinute din fonduri norvegiene. Lipsa unor programe de reducere a riscurilor a condus la o explozie de boli, în ultimii trei ani. Aproape 90% dintre toxicomani au hepatită C, iar peste 40% dintre ei, HIV.
"Parcangiul" care s-a văzut mort de la "ierburi"
Victor, 31 de ani, de meserie "parcangiu" la Gara de Nord, a tras pentru prima oară heroină la 17 ani. Muncea în construcţii şi un coleg consumator i-a dat şi lui să încerce, direct în venă. "Era să mor din prima doză. Îmi amintesc că eram în părculeţul de la Obor. Colegul cumpărase o bilă, era scumpă pe atunci, vreo 100.000, şi mi-a băgat patru linii de heroină, foarte concetrată. I-a părut rău s-o arunce. M-am făcut albastru, mi s-au învineţit buzele, m-a luat cu leşin. Două zile am stat drogat din prima doză. Dar răurile astea erau combinate cu o plăcere mare..."
A fost "dragoste la prima vedere". "Căutam dup-aia să-mi cumpăr zi de zi, ajunsesem la o doză foarte mare", povesteşte tânărul. Din cauza drogurilor, era să facă şi închisoare. "Nu mai munceam, aveam echipă, furam, am luat cu suspendare prin 2001 şi m-am potolit. Un prieten m-a învăţat cum să fac banii fără să fur, din parcări".
Spiritul Crăciunului l-a făcut să renunţe
O perioadă a încercat să se lase, dar a recidivat cu etnobotanicele. "Erau mai rele şi mai puternice. Mi-a fost frică de combinaţia asta cu heroină şi etnobotanice, mulţi prieteni au decedat de la ea... şi în imaginaţia mea, m-am văzut şi eu mort". De Crăciun, anul trecut, s-a întors la centrul ARAS de la Colentina, unde face consiliere şi primeşte tratament gratuit. Vine regulat la grupul de suport, un fel de "Alcoolicii Anonimi", dar cu toxicomani. În planurile lui Victor intră şi o familie. "Am o prietenă, Anca, locuieşte în Pajura cu chirie. E cuminte, nu ia droguri. Mi-aş dori mult o familie, dar încă nu suntem pregătiţi pentru o căsnicie, mai am probleme". Din cauza schimbului de seringi, e infectat cu virusul hepatitei C.
Victor a decis să renunțe la etnobotanice văzând cum prietenii lui mor pe capete de supradoză
"După 2008, etnobotanicele au înlocuit heroina clasică"
Oficialii Agenţiei Naţionale Antidrog (ANA) recunosc că intrararea etnobotanicelor pe piaţa din România a schimbat complet obiceiurile de consum şi a adus o explozie de decese şi de boli, de la hepatite la HIV. "Până în 2008, cel mai consumat drog era heroina. Când au apărut etnobotanicele, tinerii au fost surprinşi. Totul a condus la ideea că se pot obţine efectele drogurilor fără a-ţi crea probleme juridice şi de sănătate. Pentru că etnobotanicele se şi fumează, se şi prizează, se şi injectează, sunt şi mai ieftine şi mai accesibile, au înlocuit consumul de heroină clasică", spune chestorul Sorin Oprea (foto), directorul ANA.
Diferenţa dintre ebrietate şi consumul de droguri
În 2011, peste 42% dintre cei care au căutat tratament au menţionat ca drog principal etnobotanicele şi doar 31%, heroina, arată statisticile ANA. Dintre toxicomanii care au ajuns la urgenţe, doar 9,4% au menţionat consumul de heroină, 63% dintre aceştia combinând heroina cu alte substanţe psihoactive. Pentru că efectele "legalelor" treceau mai repede, consumatorii nu se mai injectau de două-trei ori pe zi, ca la heroină, ci de de 10, chiar 15 ori pe zi. "Această situaţie a crescut riscul de boli. Dintre consumatorii de droguri infectaţi cu HIV în 2012, 42% au raportat consum de etnobotanice şi doar 19,2% consumul exclusiv de heroină".
Şeful ANA spune că, în ultima vreme, s-a constatat însă o tendinţă de revenire la heroină, atât din cauza calităţii proaste a etnobotanicelor, dar şi a numărului mare de decese provocate de acestea. Principalii adepţi ai substanţelor psihoactive sunt tinerii. Părinţii îi pot recunoaşte uşor, mai ales că efectele sunt diferite de cele determinate de alcool. "În primul rând, e vorba de o stare de agitaţie, nervozitate, letargie, linişte nejustificată, de regulă gesturi şi mişcări nearticulate. Li se dilată mult pupilele, pentru că acestea nu mai reacţionează la lumină", explică Oprea. Şeful ANA spune că, din păcate, pentru etnobotanice nu există tratament substitutiv, doar consiliere psihologică extremă. Cu suportul familiei, mulţi au reuşit să învingă dependenţa.
Etnobotanicele sunt droguri sintetice, fără ingrediente naturale din plante. Sunt aduse în special din Asia
"Apariţia etnobotanicelor şi triplarea numărului de injectări au crescut riscul de boli. Am notificat situaţia la nivel european, fără să ne mai ascundem după cifre.”
SORIN OPREA, director ANA
- EVZ continuă seria articolelor despre dependenţa de droguri cu povestea "părintelui toxicomanilor", primul doctor care a deschis un centru pentru tratarea dependenţei, în 1996, când românii abia aflau despre stupefiante. Aflaţi cum a evoluat fenomenul şi cum a rezistat presiunilor dealerilor.
CITIȚI ȘI:
- România este în pragul unei EPIDEMII GRAVE. Infecţiile au EXPLODAT în ultima perioadă