Doctori și farmaciști din Maramureș sunt suspectați de fraudă cu medicamente scumpe. Cardul de asigurat, care ar opri furturile, e blocat.
Un număr de 14 doctori şi trei administratori de far macii, acuzaţi de prescrierea şi decontarea unor reţete fictive, au fost ridicaţi, ieri, şi duşi la audieri, în urma a 29 de percheziţii efectuate în Baia Mare, Târgu- Mureş, Oradea şi Otopeni. Printre cei audiaţi s-au numărat şi cinci medici de la Spitalul Judeţean din Baia- Mare: doi de la secţia de Oncologie, doi de la Hematologie, un urolog, dar şi asistenta-şefă de la Oncologie, în calitate de martor. Vizate sunt şi trei farmacii din Maramureş, care ar fi decontat reţete false, prejudiciind cu o sumă mare bugetul Casei de Asigurări de Sănătate.
Fenomenul despre care se vorbeşte de ani de zile a fost semnalat şi de EVZ în campania „Medicul de Gardă”.
Sute de cutii fără acte
Potrivit anchetatorilor, membrii grupării infracţionale ar fi efectuat mai multe tranzacţii fictive cu medicamente pentru cancer şi boli hematologice, prin intermediul unor firme fantomă, cu sedii în Bucureşti şi Bihor. Suspecţii ar fi cumpărat cantităţi mari de medicamente, pe care le-ar fi introdus apoi, cu acte false, prin firme-fantomă, în gestiunea farmaciilor, care le decontau la Casa de asigurări în baza unor reţete false, parafate de medicii cu care erau înţeleşi. În urma percheziţiilor, anchetatorii au găsit sute de cutii de medicamente pentru care nu existau acte de provenienţă şi sume în valoare de 500.000 de lei, 100.000 de euro și 100.000 de dolari, care ar proveni din traficul cu oncologice. Lunar, în cel mai mare spital din Maramureș sunt decontate, pe Programul de Oncologie, medicamente de peste 1,8 milioane de lei.
Medicamentele, decontate la infinit
Mutarea fictivă a unor medicamente prin farmacii reprezintă cel mai simplu şi cel mai scurt mecanism de fraudare a sistemului, susţine fostul preşedinte al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, Lucian Duţă. „Concret, sunt achiziţionate cantităţi mari de medicamente, fără acte de provenienţă, după care sunt introduse pe stocul unei farmacii, care le înregistrează cu acte false. Medicii complici semnează reţeta falsă, care este introdusă în sistemul electronic de prescripţie şi eliberată doar pe hârtie de farmacii, care o decontează apoi la Casă, fără ca pacienţii să beneficieze efectiv”.
Medicamentele sunt reintroduse în circuitul comercial, prin firme-fantomă, şi decontate prin acelaşi mecanism, ce poate fi repetat la infinit. În general, medicamentele care fac obiectul fraudei sunt şi cele mai scumpe. Numai o doză dintr-un medicamente oncologic poate aunge la 5.000 de euro. Prescrierile către morţi sunt încă posibile, întrucât Direcţia de Evidenţa Populaţiei transmite aceste date o dată la trei luni către CNAS.
Cardul electronic de asigurat, singura armă anti-fraudă
Chiar şi cu implementarea reţetei electronice, sistemul de asigurări poate fi în continuare fraudat uşor până la implementarea cardului electronic. „Mecanismul anti-fraudă nu este închis fără cardul electronic de sănătate, pentru că fără acest act nu există garanţia că reţeta este ridicată fizic de pacient de la farmacie. Asta este marea provocare a sistemului, iar în acest moment, Guvernul a blocat complet procesul de producţie a cardului”, afirmă fostul şef CNAS, care estimează că frauda din sănătate ajunge la 300-400 de milioane de euro.
„Medicamentele sunt introduse în farmacii cu acte false, eliberate în baza unor rețete false și decontate de asigurări, fără ca pacienții să benefi cieze de ele.” LUCIAN DUŢĂ, fost şef CNAS