Călugărul tanchist care a tras cu tunul în Diavol. Povestea părintelui Ciprian, omul datorită căruia s-au donat 7,5 tone de sânge

Nu există, în istoria recentă a României, o campanie pentru donare de sânge ca cea din zilele noastre. Și în spatele căreia stă un om. Un simplu călugăr

Mulţi au fost cei care s-au grăbit şi nu contenesc să atace Biserica Ortodoxă Română şi pe slujitorii săi, după tragedia de la Colectiv. Şi puţini au fost, şi sunt, cei care au ştiut că mare parte din cei salvaţi de acolo au primit sânge tocmai de la cei huliţi. În ultimii doi ani şi jumătate, la iniţativa unui călugăr, 14.637 de oameni au donat sânge. Mare parte din ei fiind seminarişti, studenţi la Teologie, preoţi de mir şi călugări. Iar părintele Ciprian Grădinaru, de la Paraclisul Catedralei Mântuirii Neamului, a fost cel care i-a adunat şi îndrumat, către centrele de donare din toată ţara, atât pe simplii credincioşi, cât şi pe slujitorii Bisericii. A sosit şi momentul recunoştinţei. Iar povestea sa este frumoasă şi fascinantă, prin simplitatea ei.

Fiu de țărani din Hlipiceni, județul Botoșani

Părintele arhimandrit Ciprian Grădinaru, călugăr la mânăstirea Sihăstria, din judeţul Neamţ, a venit la Bucureşti în 2011, odată cu demararea lucrărilor la Catedrala Mântuirii Neamului. Să stai de vorbă cu dânsul nu e greu, dar trebuie răbdare că, zilnic, sute de credincioşi vin să i se spovedească şi să-i ceară îndrumare şi binecuvântare. „Am venit la «ascultare» față de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel și, de cinci ani de zile, slujesc trei săptămâni pe lună la Paraclisul Catedralei Mântuirii Neamului”, vorbeşte blând părintele Ciprian. În cea de-a patra săptămână a lunii, părintele Ciprian se întoarce la Sihăstria, mânăstirea sa de „metanie”, locul său de închinăciune, unde a fost tuns în călugărie, pe 19 noiembrie 1992. Are acolo, credincioşi săi, care îl aşteaptă.

Ciprian Grădinaru avea 18 ani în 1989, când a simțit că locul său e la mânăstire. De loc din Hlipiceni, judeţul Botoşani, un sat mititel, la o aruncătură de băţ de Basarabia, tânărul moldovean doar ce terminase un liceu cu profil auto, din oraşul Siret.

A spovedit peste 15.000 de oameni

Şi, de ce a ales sutana aşa de tânăr? Cum aşa? „Frica de Dumnezeu şi credinţa în Biserică de la părinţi am învăţat-o! Nişte ţărani simpli, dar evlavioşi...”, vorbeşte de parcă toarce, părintele Ciprian. Spune că, din septembrie 1993, de când a fost hirotonit preot, a spovedit peste 15.000 de oameni. „Venind la București am adunat, după ce am făcut ordin prin lucruri, numerele de telefon și cărțile de vizită pe care mi le-au dat oamenii pe care i-am spovedit. Sunt peste cinspezece mii și mai sunt și alții care nu mi-au lăsat datele de contact. Că eu am strâns totul...”, se emoţionează tânărul călugăr, de numai 44 de ani.

7.000 de preoți și seminariști au donat sânge, în 30 de luni

„Campania de donare de sânge, din cadrul Patriarhiei Române, am iniţiato în octombrie 2013, cu binecuvântarea Preafericitului Patriarh Daniel. În doi ani și jumătate, din toată țara, s-au strâns peste șapte tone și jumătate de sânge, atât din rândul clericilor: seminariști, studenți la Teologie, preoți de mir sau călugări, cât și de la simpli credincioși. De mare ajutor au fost poliţiştii, jandarmii şi militarii”, povesteşte părintele arhimandrit de unde s-a adunat atâta sânge. În total, arată datele sale, peste 7.000 de preoţi şi seminarişti au donat sânge, voluntari. Dar el, părintele Ciprian a donat şi el? Călugărul mai că se intimidează. Roșește un pic: „Eu am dat sânge odată la șase luni. Adică de cinci ori în doi ani și jumătate. Atât se poate...”.

FOTO:Mii de preoți, călugări și seminariști au donat sânge în campania părintelui arhimandrit Grădinaru FOTO: MARIAN ILIESCU

Și-a dat sângele pentru camarazii săi tanchiști

Cum i-a venit ideea acestei campanii intitulată „Donează sânge. Salvează o viaţă!”, care a avut, până acum, 11 ediţii? Povestea îşi are originea în 1990. Atunci, tânărul ucenic, abia intrat la mânăstire, a fost recrutat şi trimis săşi facă stagiul militar, obligatoriu pe acea vreme, tocmai la Oradea, într-un regiment de tancuri. „Când comandantul unității a aflat că vin de la mânăstire a făcut ochii mari și m-a luat furier, la cancelaria sa”, îşi râde în barbă părintele Ciprian. E mândru că a purtat haina militară: „Respect şi admir Armata Română!”, aproape că ia poziţia de „drepţi” călugărul de la Sihăstria. A tras el şi cu tunul? „Am tras cu de toate. Și cu tunul și cu pușca și cu mitraliera... Am fost și ochitor, și încărcător, și comandant de tanc!”, deapănă amintiri fosta cătană, acum în sutană.

La o aplicaţie, în poligon, a avut loc un accident. Ceva n-a mers bine şi echpajul unui tanc a fost rănit. „Erau patru și pierdeau sânge... Ne-a adunat comandantul pe platoul unității și a întrebat dacă sunt voluntari la donat sânge pentru camarazii noștri. Am fost unul din vreo 50”, se înfioară preotul când îşi aminteşte. Îşi mângâie, mulţumit, barba albită înainte de vreme: „Nu mi-a fost frică. Au scăpat cu toții!”.

„Mi-am pus singur branula pe mână!”

Era curajos și a devenit și mai curajos. I s-a întâmplat, în urmă cu câțiva ani, să se afle la un spital din Cluj. Avea o problemă de sănătate și trebuia să i se recolteze probe de sânge. Asistenta, când l-a văzut în sutană s-a intimidat: „Mi-a zis că are emoții să bage acul, că sunt călugăr. Atunci mi-am pus singur branula pe mână”. Azi, s-au adunat peste 15.000 de bărbați și femei care au donat sânge la îndemnul și chemarea părintelui Ciprian Grădinaru. „În fiecare zi, în toată România, 40-50 de oameni donează sânge!”, e fericit părintele arhimandrit. „Am o bucurie, așa, că sângele acesta ușurează suferințe, salvează vieți și dă satisfacție profesională medicilor”.

Sângele folosit la Colectiv a fost strâns datorită părintelui Ciprian

Mulţi au spus că preoţii nu au fost să ajute când trebuia. Adevărul e că au fost acolo unde trebuie dinainte de vreme! Din 26, până pe 30 octombrie 2015, de la Paraclisul Catedralei Mântuirii Neamului s-a desfăşurat una din etapele campaniei „Donează sânge. Salvează o viață!”. Parteneri au fost militarii de la Acdemia Tehnică Militară şi studenţii şi profesorii de la Facultatea de Construcţii. Plus preoţii şi seminariştii implicaţi în proiect. În total au fost 365 de donatori, exact câte zile are un an! „La ora 14.00 s-a încheiat campania şi seara a avut loc tragedia... Stocul şi rezerva de sânge din Bucureşti a fost asigurat de campania noastră!”, spune părintele Ciprian Grădinaru.

Anunţul oficial pentru donarea de sânge s-a făcut la ora unu noaptea, iar primele victime aveau deja sângele asigurat de campania condusă de părintele Ciprian. „Mulți dintre cei salvați atunci își datorează viața acelui sânge”, e tranşant slujitorul Domnului.

FOTO: Dacă a tras cu tunul de ce i-ar fi frică de un banal ac de seringă

Inima părintelui Ciprian de la mânăstirea Sihăstria

Despre prezenţa preoţilor alături de rudele victimelor de la Colectiv sunt alte dovezi. Apa şi hrana caldă a fost asigurată tot de Paraclisul Catedralei. Părintele Grădinaru a primit un card cu 50.000 de lei, de la Patriarhul Daniel, cu scopul declarat să ajute cu medicamente, transport, alimente şi cu tot ce mai e nevoie. „I-am cheltuit pe toți! Să fi fost vreo 30 de răniți..., și au trăit toți! Pe 15 dintre ei, cu biencuvântarea Patriarhului Daniel, i-am dus la o clinică hiperbară (terapie cu oxigen) din Constanţa. Noi, de la Paraclis, le-am asigurat transportul şi tratamentul”, spune părintele lucruri neştiute până astăzi.

În Paraclis, credincioşii îşi aşteaptă duhovnicul. Părintele Ciprian conchide: „Donarea sângelui e o binefacere, o faptă bună. Uşurăm suferinţa celor în nevoie şi salvăm vieţi! Gândiți doar la un transplant de inimă... Atunci, practic, tot sângele pacientului trebuie înlocuit!”. Părintele Ciprian Grădinaru are o inimă mare.