Pe considerente meteo-istorice, îmi menţin părerea că, în general, ziua naţională a unei ţări – ce marchează de regulă independenţa obţinută în urma unui război drept ori a unei răscoale pornite de la cunoscutul principiu „aşa nu se mai poate!” – e bine să se festivizeze în orice alt alt sezon, dar nu iarna. Oricând: primăvara, toamna, vara… Dar în nici un caz iarna.
Iarna este pentru popoare mai populare, mai hârşite, mai cu foamete mare (Flămând şi gol, făr-adăpost, / Mi-ai pus pe umeri cât ai vrut, / Şi m-ai scuipat şi m-ai bătut. / Şi câine eu ţi-am fost!), mai pe spinare, ca simbol, cu satul Flămânzi, de unde „a pornit văpaia”. Altfel spus, iarna este pentru „cuţit os!”.
Pe când vara….eeeh, vara e altceva! E boierie. Vacanţă, concedii, tabere, băi, Baden-Baden, Călimăneşti, Bali. Bref! E pur şi simplu o plăcere să faci revoluţie. Capitala e liberă. Ţara picoteşte. Stăpânirea se lasă într-o rână. Numai bine să dai foc la conacele arendaşilor şi pe urmă să sui Dealul, la Palat. E bine, e cald, mai o cişmea, e frumos afară, mai o bericică şi, chiar dacă arşiţa-i nemiloasă, rebeliunea e frumoasă! Vă zic doar aşa, de-un pamplezir, să vă uitaţi la Italia (2 iunie), la Canada (1 iulie), la SUA (4 iulie), la Franţa (14 iulie)… În fine.
În plus – chiar la acest detaliu voiam să ajung – vara, ziua e mult mai lungă, de-abia pe la ora 9 se lasă seara, nu ca iarna, când la cinci după-masă, gata, se-ntunecă. Şi n-ar fi doar că se lasă bezna, dar nenorocirea e că tâlharii pornesc la lucru cu 3-4 ore mai devreme. Practic, ce s-o mai lungim, de la 6 p.m. în sus, începe prime-time-ul hoţilor.
La noi, la bloc, mecanicul-fochist are un frumos şi patriotic obicei: înainte cu o zi de 1 Decembrie, arborează victorios steagul României la poartă, la intrare. Cât de frumos flutură el (steagul, nu fochistul!) deasupra porţii, ce sentiment de mândrie ne încearcă pe toţi când simţim mângâierea pe obraz a pânzetului cu tricolor!
Numai că, de trei ani încoace, doar îl pune. Nu-l mai şi ia. Căci, de luat, nu mai are ce lua înapoi. Că dispare. Îl iau alţii. Îl fură, probabil, acei cetăţeni minunaţi care aşază iubirea de ţară mai presus decât orice. De aceea, anul acesta, steagul a fost pus de dimineaţă, la 8.00 şi scos după-amiază, la 5.00. Adică, exact cât durează Ziua Naţională, cu fasole şi bere cu tot…
Isteţ cum îl ştim, poporul nu-şi mai fură singur căciula naţională, ci direct drapelul.